Cum sa scapi de blocajele motivationale

Se pare ca orice ai face, intotdeauna va exista ceva sa te impiedice sa fii motivat. Exista zile in care esti foarte motivat si productiv si zile cand nu reusesti sa gasesti  suficienta forta interioara sa te ridici din pat.

Cand cineva e motivat, are o mentalitate pozitiva si e capabil nu doar sa isi stabileasca clar obiective ci si sa le atinga.

Secretul este ca trebuie sa inveti sa te motivezi singur, si iata cateva sfaturi "motivationale":

• 
  
  In primul rand, stabileste-ti cateva scopuri realiste. Dupa ce vei incepe sa bifezi obiectivele mai mici de pe lista, va deveni mai usor sa gasesti motivatia sa le urmaresti pe cele  mari.
• 
  
  In al doilea rand, nu iti mai compara realizarile cu realizarile celor din jur. Daca incepi sa gandesti "colegul meu e mai inteligent decat mine" sau "are mai mult succes decat as putea avea eu", iti vei face doar rau.
  In schimb, uita-te la toate lucrurile extraordinare pe care ai reusit sa le realizezi si incepe sa construiesti pe aceasta fundatie.
• 
  
  In al treilea rand, in loc sa stai, incepe sa faci ceva. Chiar daca esti o fire timida, nu trebuie sa fii si un pustnic: fa-ti prieteni. Poti gasi milioane de scuze pentru  a nu  face  anumite lucruri  dar adevarul este ca poti realiza orice esti hotarat  sa faci.
• 
  
  Fa-ti o lista cu obiectivele si lucrurile pe care ai vrea sa le realizezi. Aseaza-le in ordinea importantei. Nu lasa toate obiectivele mai grele la sfarsit, poate ar trebui sa incepi chiar cu unul mai greu de indeplinit, care te va inspira sa continui cu celelalte cand te vei simti descurajat. O lista cu prioritati te poate ajuta sa distingi ce e cu adevar important in viata si sa iti pastrezi motivatia in legatura cu toate lucrurile pe care trebuie sa le faci.
• 
  
  Acorda-ti  timp sa te relaxezi si sa respiri.  

. Incearca sa faci cateva lucruri pentru tine: un masaj, un film sau o carte. Nu uita cine esti si continua sa faci lucruri care iti aduc placere.

• 
  
  Este important sa ai o atitudine pozitiva. Desi poate fi greu sa gandesti pozitiv daca ai parte de mult stres, e important sa vezi partea plina a paharului. Persoanele care reusesc sa ramana optimiste chiar si in mijlocul furtunii sunt o sursa de inspiratie pentru toti cei din jurul lor. Foloseste citate inspirationale: citeste cate unul in fiecare dimineata sau cand incepi sa te simti frustrat. 
• 
  
  Un ajutor sunt si exercitiile zilnice. Exercitiile fizice elibereaza endorfine in sistemul vascular, care sunt stimulante naturale si te vor ajuta sa gandesti pozitiv.
• 
  
  In sfarsit, stabileste-ti scopuri care au o recompensa. Chiar si cand atingi scopurile mai putin importante, recompenseaza-te pentru munca depusa. Astfel vei avea o motivatie chiar si in perioadele mai grele.
  
  

Ce alimente nu trebuie sa mananci pe stomacul gol

Atunci cand te trezesti tarziu, cand esti pe fuga si nu stii ce sa faci pentru  a pleca mai repede spre serviciu, este foarte posibil sa mananci alimente care pur si simplu si iti sunt la indemana. Acest obicei nu este deloc unul sanatos, pentru ca unele alimente nu trebuie consumate pe stomacul gol.

Iata o lista cu alimentele pe care nu trebuie sa le mananci pe stomacul gol:

Dulciuri

Desi sunt delicioase si ne indulcesc inca de la prima ora a diminetii, consumul de zahar pe stomacul gol duce la cresterea brusca a nivelului de zahar in sange si chiar daca pe moment iti ofera o stare de  energie, senzatia este trecatoare.  Din pacate, la un moment dat glicemia scade brusc si se produce o stare de moleseala.

Daca acest obicei este unul pe termen lung, este foarte posibil ca oscilatiile glicemiei sa creasca rezistenta la insulina si in timp sa favorizeze intalarea diabetului.

Mai mult decat atat, consumul de dulciuri perturba aciditatea stomacului.

Rosii

Acidul gastric produs de stomac  (utilizat pentru descompunerea alimentelor)  produce o reactie chimica atunci cand intra in contact cu sucul de rosii, care este de asemenea foarte acid. Aceasta reactie duce la indigestii, balonare si durere.

Tocmai de aceea, este recomandat sa mananci rosii abia dupa ce ai consumat o cantitate moderata de alimente, pentru a evita astfel de neplaceri.

Alimente reci

Daca bei apa rece sau mananci inghetata pe stomacul gol, te poti confrunta cu o contractie a tractului gastro – intestinal sau a arterelor. Aceste contractii ar putea provoca tulburari endocrine, tulburari menstruale sau alte boli cronice.

Lapte

Laptele contine cantitati mari de proteine, insa pentru ca absorbtia acestora sa fie facuta intr-un mod optim, este recomandat sa mananci inainte alimente bogate in carbohidrati. Asadar, asociaza intotdeauna laptele cu cereale, biscuiti  sau alte alimente care au un nivel crescut de carbohidrati.

Ceai

Consumul de ceai pe stomacul gol ar putea dilua concentratia de suc gastric, lucru care poate reduce functia digestiva. Din pacate acest lucru poate provoca ameteli, greturi sau palpitatii. Inainte de a bea ceai, este recomandat sa mananci un alt aliment (cereale, paine cu unt etc).

Alcool

Alcoolul stimuleaza secretia de acid gastric atunci cand este baut pe stomagul gol, lucru care poate provoca in timp gastrita sau ulcer.  Recomandat este sa consumi alcool abia dupa ce ai mancat bine, niciodata pe stomacul gol.

Usturoi

Usturoiul contine alicilina, o substanta chimica vinovata de aparitia iritatiilor la nivelul peretilor intestinali, de crampele stomacale si de perturbarea sistemului gastro-intestinal. Desi, este cunoscut pentru multiplele sale proprietati terapeutice, usturoiul trebuie consumat in cantitati moderate, niciodata pe stomacul gol.

Mandarine

Consumate pe stomacul gol, mandarinele pot provoca senzatia de greata, varsaturi si sughit din cauza cantitatii mari de zahar si acizi care stimuleaza secretia de suc gastric.
 

OMUL ESTE CEEA CE GANDESTE

Omul este o adevarata bagheta magica, un intermediar intre Pamant si Cer.
De aceea el trebuie sa intre in contact cu Cerul,
prin gandurile, cuvintele, actiunile sale,
pentru a actiona benefic pe Pamant.
Gandul este cel care modeleaza si face adevarate minuni sau adevarate dezastre.
Prezentul este rezultatul gandirii tale  anterioare,
iar viitorul isi are radacina in gandurile tale actuale.
In concluzie, devi ceea ce gandesti.
Cum iti sunt gandurile, asa iti  este si viata.
Un gand, bun sau rau, isi pune amprenta nu numai pe cel caruia ii este adresat,
ci in primul rand pe cel care il emite,
pentru ca gandul atrage ganduri similare, amplificand astfel binele sau raul initial.
Totul se intoarce  asupra ta, ca un bumerang.
Omul, creatie divina, detine puterea de a se perfectiona si, cu timpul,
chiar de a se transforma in intregime. 
Insa, aceasta transformare trebuie sa  atinga in primul rand
viata ta interioara, gandurile.
Nu este suficient un comportament exterior care sa dovedeasca respect fata de cineva.
Acest respect trebuie sa existe si in gandurile tale,
pentru ca sufletul este un adevarat sanctuar.
Fiecare gand  este o realitate, ce reprezinta de fapt o piatra de temelie ,
modelata fie in bine, fie in rau.
Concentrandu-te asupra intelepciunii, a iubirii,si a perfectiunii Divine,
vei simti curand cum ea lucreaza, magic, in tine:
aceasta imagine devine ca un talisman, ea te ghideaza,
te protejeaza, te lumineaza, iar prin vibratiile ei ,
va respinge vibratiile opuse si, simultan,  va atrage vibratiile care ii corespund.
Gandul influenteaza  astfel intregul tau corp, tu  lasi urme pe toate obiectele
pe care le atingi si chiar si pe cele pe care nu le atingi, doar prin simpla ta prezenta.
In locurile pe unde treci, asupra persoanelor cu care te intalnesti ,
lasi urme bune sau rele, luminoase sau intunecate.
De aceea este atat de important sa -ti controlezi  gandurile  si  sentimentele,
pentru ca prin ele poti  face bine sau rau.
De exemplu, starea de furie, de deprimare pe care o simti la un moment dat,
este perceputa de intregul tau  anturaj intr-o masura mai mare sau mai mica.
In acelasi mod, tot si toti cei care te inconjoara beneficiaza de starea de bucurie ,
calm, iubire  pe care o ai  in momentul respectiv.
Gandul – acest dar divin – trebuie folosit numai in scopuri divine,
pentru a deveni mai intelept, mai echilibrat sufleteste .

Profesorii de renastere

Fiecare aspect al vietii noastre, din fiecare viata, reprezinta o ocazie de a ne reaminti cine suntem in contextul , iubirii si divinitatii noastre. Nu venim pe lume ca oameni lipsiti de putere, venim ca oameni care si-au uitat puterea. Apoi, trecem printr-o serie de lectii al caror scop este acela de a ne reconecta la propria putere si de a folosi aceasta putere, pentru a lua decizii si a face alegeri  Pentru a face asta, avem parte de nenumarati profesori al caror rol in viata noastra este acela de a ajuta in procesul de renastere.

Fiecare om din viata noastra ne este profesor si fiecare om are un rol in calatoria noastra . Unii profesori constituie o adevarata provocare, cu altii este o placere sa te intalnesti. Cheia sta in timpul de care avem nevoie pentru a intelege rolul pe care profesorii il au de jucat,, lectiile  pe care ei ni le predau si pentru a invata cum sa luam ceea ce avem nevoie din aceste lectii si cum sa plecam mai departe, la momentul potrivit.

Lectiile sunt adesea predate in moduri ciudate. Cei mai puternici profesori sunt aceia care ne provoaca sa ne rezolvam lectiile pe care le avem in noi insine, fortandu-ne sa gasim sursa vindecarii, pacii, iubirii si puterii, in propriile noastre resurse. Ei nu refuza sa ne iubeasca pentru ca am fi de neiubit, chiar daca asta este ceea ce credem noi. Rolul lor este acela de a ne conduce in interiorul nostru, pentru a gasi ceea ce cautam.

Daca ii putem vedea pe profesorii nostri, in lumina a ceea ce sunt cu adevarat –  mesageri care vin in viata noastra, in momentul in care suntem pregatiti sa pasim in noile energii – cat si din punct de vedere al rolului pe care il au, acela de sursa a reconectarii, tot ceea ce este legat de lectiile noastre se schimba. Profesorii nostri nu ne mai intimideaza .Nu mai au putere asupra noastra, deoarece nu fac altceva decat sa pastreze un anumit spatiu energetic in jurul nostru, pana cand suntem capabili sa pasim in el.

Multi oameni au invatat deja  sa isi concentreze intentia, sa isi foloseasca puterea si energia creativa si sa faca din ei insisi, o prioritate. Pentru multi dintre ei, s-a intamplat ceva interesant, atunci cand au inceput sa creeze miracole – au aflat unde se scurgea intreaga lor energie si de ce nu au putut pana acum sa materializeze, in mod continuu si cu succes, ceea ce isi doreau in viata

De indata ce au inceput sa se concentreze asupra lor insisi, delimitandu-si teritoriul si invatand sa spuna „NU”, oamenii au pus piciorul in prag si si-au daruit propriul timp si propria energie. Acest lucru a dat nastere unor sentimente de vinovatie, indoiala si confuzie. Se simteau vinovati pentru ca erau fericiti si se bucurau de propriile miracole, in timp ce ceilalti se aflau inca in suferinta. Incepeau sa se indoiasca de propria lor cale – era oare bine sa se bucure de viata? Erau incurcati, pentru ca nu stiau ce sa faca in continuare. Sa se opreasca din a crea miracole si sa se intoarca la a-i ajuta pe ceilalti, sau sa-si pastreze teritoriul propriu delimitat si sa-i lase pe ceilalti sa se descurce singuri?

O intrebare importanta, ce astepta raspunsul, a fost: „Ce primesti in schimb, daca ii ajuti pe ceilalti?” Ce beneficii aveau, fiind ei sursa de putere, pace, bucurie si iubire din vietile celorlalti? Ii facea asta sa se simta puternici, utili si apreciati? Simteau oare ca, pentru fiecare binecuvantare primita, trebuiau sa dea cuiva, ceva in schimb, pentru a rascumpara binecuvantarile? Aceasta este o intrebare la care trebuie sa raspundem toti, atunci cand alegem propria noastra bucurie si cand invatam sa respectam alegerile celorlalti.

In timp ce putem fi in slujba celorlalti, trebuie sa asiguram un echilibru intre ceea ce dam si ceea ce dorim si vrem sa primim din partea lor. Ne asteptam ca ceilalti sa ne recompenseze, ne simtim raspunzatori de bucuria lor, ne simtim vinovati pentru ca noi suntem fericiti si ei nu?  Daca ii ajutam pe ceilalti dintr-o pozitie in care ii consideram puternici, atunci suntem cu adevarat de ajutor. Atunci cand ii ajutam de mila, pentru ca simtim ca sunt lipsiti de putere, riscam sa ne martirizam prin vina. Ar trebui sa devenim  prima noastra prioritate, onorandu-i in acelasi timp pe ceilalti, pentru asumarea propriei lor puteri.  Daca putem, atunci vom deveni un exemplu de viata pentru ceilalti, atunci cand vor dori sa-si foloseasca puterea la intreaga ei capacitate

 Auto-vindecare

Fiecare viata reprezinta o calatorie a auto-vindecarii si lumea este o reflectare a vindecarii, pe care fiecare dintre voi a ajuns sa o realizeze. Lumea nu are atata nevoie sa fie vindecata, ci are nevoie sa traiasca experienta vindecarii voastre.  Fiecare persoana din viata voastra va oglindeste propria vindecare. Cei despre care credeti ca vin la voi pentru vindecare sunt o oglinda a vindecarii pe care ati convenit sa o duceti pana la capat. Daca ii vindecati pe ei, voi nu sunteti vindecati. Dar daca va vindecati pe voi insiva, atunci ei pot deveni o oglinda a vindecarii voastre

Credeti ca sunteti chemati sa vindecati lumea si deveniti frustrati pentru ca vi se pare ca lumea refuza sa va onoreze daruirea. Exista inca durere, haos si suferinta pretutindeni   in  jur. Simiti ca, pe parcursul vietii voastre, nu ati reusit sa evoluati prea mult, pentru ca lumea in care va intoarceti ramane mereu aceeasi. Dar e, oare, asa? Lumea nu face altceva decat sa reflecte energia colectivului, ea este o oglinda a vindecarii care a ramas de completat. Si energia pe care o observati este cea care a ramas de vindecat in voi insiva.

Fiecare dintre voi rezoneaza cu un spectru energetic pe care il puteti aduce de la frica, la iubire. Aceste vibratii energetice sunt parte din angajamentul sufletului vostru si, din aceasta cauza, sunteti constienti si va simtiti impinsi spre anumite tipuri de suferinta. Unii dintre voi vreti sa-i vindecati pe cei flamanzi, altii pe cei bolnavi, altii pe cei lipsiti de putere si de aparare, altii doriti sa lucrati pentru a da putere copiilor. Oricare ar fi energiile de care aveti nevoie pentru a va vindeca lumea, ele sunt de fapt energiile pe care trebuie sa le vindecati in voi insiva, deoarece ele reprezinta calatoria voastra karmica.

Cu fiecare experienta si interactiune, amintiti-va ca aceasta este o calatorie a auto-vindecarii, o calatorie spre  divinitate si reconectare. Profesorii vostri va reflecta nevoia de vindecare. . Intrebarea pe care trebuie sa v-o puneti in orice situatie este: „Ce se reflecta spre mine si cum pot vindeca acest lucru, in mine?" Atunci veti primi informatia si uneltele pentru a duce la bun sfarsit aceasta vindecare. Atunci cand ii veti arata lumii sinele vostru intreg si vindecat, ea va va raspunde cu propria ei vindecare

Darurile copiilor uimitor

Am urmarit inregistrarile cu Jackie Evancho, cea care, la numai 10 ani, canta opera ca un adult – unul dintre numerosii copii care au uimit recent lumea, cu talentul lor.Ei sunt o noua generatie de copii care re-definesc modul in care vedem copiii, precum si ceea ce ei (si noi) pot,  sa faca. Din aceasta perspectiva, ii putem vedea drept ceea ce sunt cu adevarat – suflete evoluate, care traiesc experienta vietii

Primul nostru gand, atunci cand ii vedem pe acesti copii, este „cum fac asta” – pentru ca noi credem ca acest gen de calitati se dezvolta ca urmare a unor ani indelungati de exercitiu. Cu toate acestea, multi dintre ei incep sa faca muzica sau sa picteze intr-o singura zi – de obicei, la o varsta foarte frageda – si ajung senzationali, inainte de a atinge varsta de 10 ani. Care este scopul lor? Ei se afla aici pentru a-i demonstra lumii legatura noastra cu darurile si cu spiritul nostru, pentru a afla care ne este adevaratul potential si ca adcesta ne este accesibil, ca il putem exprima fara niciun efort

Ei se afla aici si pentru a schimba felul in care vedem copiii si copilaria. Dar daca am putea vedea copiii ca fiind suflete si vietile lor ca pe niste calatorii de vindecare, incepute in momentul nasterii lor? Cum ar fi daca am fi constienti de infinitul lor potential si i-am creste, tinand cont de asta? Si, pornind de aici, cum ar fi daca am fi atat de constienti de faptul ca sunt suflete, incat am lucra cu ei cand trec prin diverse experiente de viata, astfel incat sa nu ajunga la maturitate, raniti si acriti. Cum ar fi daca si-ar face lucrarea de vindecare in timpul copilariei, astfel incat sa isi poata incepe viata de adulti, fara durere si suferinta?

Acesti copii talentati au pe cineva in viata lor, care le recunoaste talentele si ii sprijina. Multumita tehnologiei, ei isi pot impartasi darurile lumii intregi, amintindu-i acestei lumi obosite si frustrate ca exista speranta, atunci cand vrem sa lasam deoparte toate credintele legate de ceea ce poate si trebuie sa fie posibil, cand ne traim pasiunea si darurile si cand le permitem miracolelor sa se implineasca. Trebuie sa fim deschisi in fata lectiilor pe care aceste noi generatii de copii ni le dau, pentru ca ei ne vor schimba, in aceeasi masura in care vor schimba lumea intreaga.

Angajamentul deplin in experienta vietii

Angajamentul reprezinta revendicarea fundamentala a libertatii omenirii.
Angajamentul elibereaza toata energia pe care o detii si iti permite sa faci  salturi 
in domeniul creativitatii. Atunci cand iti stabilesti  o intentie clara,si
nu permiti obstacolelor sã -ti  disipeze capacitatea de a concentra atentia,
antrenezi  puterea infinita de organizare a universului.
Nu exista nici o limitare a capacitatii tale de a co-crea, dar, pentru a descoperi acest lucru,
trebuie sa te angajezi  in viatã cu devotament.
Trebuie sã vrei sa urmezi calea, fiindca, atunci cand  esti devotat unui scop,
exprimi  fiecare aspect al esentei tale  autentice. 
Atunci cand pui  tot ceea ce ai in slujba scopului ales, puterea si talentele tale ,
dar si slabiciunile si partile umbrite din tine  vor iesi la iveala.
Devotamentul dezvaluie totul!
Acest aspect inevitabil constituie motivul pentru care multi oameni se tem 
sau evita sa se dedice unui tel; ei detesta atat de mult
ceea ce percep ca fiind trasaturile lor negative, care ii tin pe loc,
actionand cu credinta cã astfel, viata ar fi mai sigurã.
Ei pot avea iluzia sigurantei, dar, in acelasi timp, isi limiteaza serios experienta
pe care le-ar putea-o oferi viata.
Decizii care te retin sã te angajezi  pe deplin în experienta vietii tale:
- Nu vreau sa arat rau.
Aceasta decizie este legata de imaginea de sine,
care nu reprezinta decat o parere superficiala despre cine esti tu, cu adevarat.
Doreste-ti  sã uiti cum pari.
De obicei, alergatorii olimpici trec linia de sosire plini de sudoare,
cu fetele schimonosite de efort.
In dorinta lor de a castiga, lor nu le pasã cum arata.
Daca te  vei  concentra pe telul tau pasionant si pe sentimentele interioare de satisfactie,
atunci nu te vei mai teme si nici nu -ti va  mai pasa de aparente.
-Nu vreau sa am esecuri.
De obicei, cei care se tem de esec au fost ridiculizati sau umiliti, in trecut.
Ei au o credintã conditionata ca esecul inseamna ca sunt lipsiti de valoare.
Frica lor este atat de mare, incat prefera sa evite orice noi provocari, decat sã riste un esec.
Daca te  regasesti în acest exemplu, este important sã fii un bun parinte
pentru sinele tau  infricosat, oferindu-ti  cu darnicie  pretuire si incurajare.
Daca lucrurile merg putin mai greu ,spune  ca este in regula.
Pas cu pas, creaza  o conexiune cu vocea incurajatoare.
-Nu vreau sa vada nimeni ca ratez.
Aceasta decizie provine din rusine, care este frica interiorizata fata de parerile celorlalti.
Dezaprobarea lor devine rusinea ta. 
Poti  contracara acest tipar de gandire conditionata, realizand ca ceea ce gandesc altii despre tine 
reflecta credintele lor despre ceea ce e bine sau rau si nu credintele tale.
De asemenea, evita sa ii faci pe altii de rusine. 
Sinele tau  egotic poate crede cã îsi poate proteja vulnerabilitatea
barfindu-i sau ranindu-i, pana la lacrimi, pe alti oameni,
dar, în realitate, aceasta atitudine nu face altceva decat sa perpetueze cultivarea rusinii.
-Nu vreau sa suport nici o durere.
Aceasta decizie are de a face mai degraba cu o frica de natura psihologica, decat fizica.
Cei care au suferit în trecut, fara a gasi o cale de vindecare, 
pot avea o mare aversiune fata de orice noua posibilitate de a simti durere.
Ei evita sa se angajeze in noi experiente, pentru a ramane invulnerabili.
Poate ar fi de folos sa amintesc faptul ca in planul cosmic durerea este neutra.
In lumea fizica, durerea ne motiveaza in sens negativ,
in timp ce placerea ne motiveaza in sens pozitiv.
Adevarata libertate este sa ne eliberam de atasamentul fatã de amandoua.
Cea mai buna cale de a incepe acest proces este dezvoltarea unei stari 
de constiintã-martor, prin meditatie si alte practici pentru evolutia constiintei.
-Nu vreau sã îmi epuizez energia.
În realitate, sovaiala ne consuma cel mai mult energia.
Cu cat incerci mai mult sa-ti conservi  energia, cu atat mai mult ea se diminueaza.
De exemplu, oamenii carora le este frica sa iubeasca, 
sfarsesc prin a suprima manifestarea iubirii.
Ei isi inchid inimile si opresc fluxul compasiunii, care le-ar umple viata.
Pentru a extinde canalele prin care curge energia, daruieste  ceva unui om
care se afla intr-o situatie dificila, sub forma timpului sau atentiei.
Daca te-ai implicat  vreodata cu pasiune in orice, ai observat,  ca,
cu cat ai consacrat mai multa energie acelui lucru, cu atat ai avut mai multa energie.
Spiritul raspunde viziunii pe care o ai  despre el si, cu cat este mai inalta viziunea ta ,
cu atat mai mult vei  evolua. 
Daca te dedici  unui  scop, intregul camp al posibilitatilor ti se va deschide,
iar implinirea va deveni realitatea ta din fiecare zi.

LECTIA IUBIRII

Iubirea nu depinde de cunoaştere, educaţie sau autoritate.
Ea se situează dincolo de comportament.
Este singura binefacere a vieţii pe care nu o poti  pierde.
În sfârşit, este singurul lucru pe care îl poti cu adevărat darui.
Într-o lume a iluziilor, a viselor, iubirea este sursă de adevăr.
Cu toate acestea, în pofida puterii şi  măreţiei ei, ea este insesizabilă.
Unii îşi petrec toată existenţa în căutarea ei.
Te  temi că nu o vei  găsi niciodată, iar când o descoperi,
te  temi să n-o pierzi  sau o consideri ca pe o posesiune.
Concepţia ta despre iubire este cea, care ti s-a inoculat în copilărie.
Imaginea cea mai comună este cea a idealului romantic, in care:
întâlnesti  sufletul pereche, te  simţi minunat  şi crezi ca
această fericire va dura toată viaţa.
Bineînţeles, ai  inima zdrobită atunci când, în realitate, 
esti  confruntat cu un cotidian care nu mai are atâta romantism ,
când iti  dai  seama că iubirea pe care o dai  şi primesti 
este în general condiţionată.
Chiar şi sentimentele pe care le nutresti  pentru familie
sau  prieteni sunt fondate pe aşteptări şi condiţii. 
În mod inevitabil, acestea nu sunt satisfăcute,
şi realitatea vieţii zilnice  capătă încet-încet aspectul unui coşmar.
Odată spulberate  iluziile  romantice, te  trezesti într-o lume
in care  iubirea, la  care visai  in copilarie, este absentă.
Atunci, din punctul  de vedere al adultului , percepi  iubirea
în mod lucid,cu realism şi amărăciune.
Din fericire, iubirea autentică la care toti  aspiră, este posibilă,
numai ca imaginea pe care o ai  despre ea, nu iti  permite să o descoperi.
Nu este vorba de a visa la sufletul pereche sau la iubirea perfecta.
Perfectiunea  pe care o cauti  este prezentă în tine , aici şi acum.
Este îndeajuns să iti  amintesti  de ea.
Cei mai mulţi dintre noi aspirăm la o iubire necondiţionată,
fondată pe ceea ce suntem mai degrabă decât pe
ceea ce facem sau nu facem.
In realitate,este trist, dar iubirea primita si daruita
este aproape întotdeauna condiţionată.
Esti iubit  pentru altruismul tau , pentru contul 
din bancă,pentru veselia ta, pentru felul  în care
iti  tratezi copii sau iti intretii  casa, şi aşa mai departe.
Este foarte greu să-i iubesti  pe ceilalţi aşa cum sunt.
As  putea chiar spune că de fapt cauti  motive să nu-i iubesti .
Nu poţi să te simţi fericit şi în pace într-o relaţie de iubire 
decât dacă elimini condiţiile la care era supusă. 
Din nefericire,  cu cât mai mult  iubesti  pe cineva,
cu atât mai condiţionată este iubirea.
Din  copilărie  ai fost  condiţionat cu această viziune.
Pentru a modifica această idee preconcepută,
trebuie să treci  printr-un dificil proces de dezvăţare.
Este iluzoriu să speri  într-o iubire necondiţionata, absoluta. 
Dar o iubire autentică şi durabilă este pe deplin  posibilă.
Una din putinele  relaţii marcate de o iubire necondiţionata ,
este cea pe care o avem  cu copiii foarte mici ,pentru că
lor nu le pasă de activităţile tale ,de contul tau din bancă
sau de realizările  tale.
Copiii te iubesc, pur şi simplu.
Apoi, tu  îi condiţionezi  recompensându-i când zâmbesc,
sau atunci când sunt „cuminţi”sau obţin note bune la şcoală.
Ai  mult de învăţat despre daruirea iubirii  de la  proprii copii.
Condiţiile la care supui iubirea contrariază relaţia ta cu celălalt.
Eliminând conditionarile, vei  descoperi minunate aspecte ale iubirii.
Cel mai mare obstacol este frica de a nu fi rasplătit  în  iubire.
Dacă trăiesti  această teamă, este pentru că nu intelegi 
că adevărata iubire constă în a da, şi nu în a primi.
Dacă iti  petreci  timpul evaluând iubirea primită,
nu numai că nu te  vei  simţi niciodată iubit ,
dar vei  avea sentimentul de a fi sistematic înşelat .
Nu pentru că aceasta ar fi o realitate, ci pentru că
faptul de a „calcula”nu este un gest de iubire.
Dacă trăiesti  sentimentul de a nu fi iubit ,
nu este pentru că nu esti  iubit ,ci  pentru că iti  refulezi  iubirea.
Când te  certi  cu un apropiat, crezi  că esti  mânios 
din cauza a ceea ce această persoană a făcut sau nu a făcut.
În realitate, dacă esti  în această stare, este pentru că
ti-ai  închis inima,pentru că ti-ai  inhibat  propria iubire.
Nu ar trebui să-i privezi  niciodată pe ceilalţi de iubirea ta ,
sub pretext că, după tine , ei nu o merită.
Şi dacă nu ar merita-o niciodată? Vei înceta pentru totdeauna 
să iti  iubesti  parintii,  fratii, prietenii ?
În schimb, dacă iti  exprimi  sentimentele 
renuntand la a-i judeca pe ceilalti, vei constata schimbări,
vei descoperi puterea infinită a iubirii. 
Vei vedea că inima lor se va  deschide larg.
Dacă  esti  intolerant ,  este adesea,
pentru că nu-l înţelegi  pe celălalt.
Nu înţelegi  de ce  nu dă telefon, nici pentru ce este atât de.......,
şi atunci decizi  să nu  mai iubesti .
Te concentrezi prea mult asupra  tristeţii tale ,
asupra tratamentului nedrept pe care l-ai  îndurat.
În realitate, tu  te  trădezi  pe tine  însuti ,  refuzând să oferi 
zâmbetul tau , înţelegerea ta , iubirea ta . 
Refuzul de a -ti  dărui iubirea este mult mai grav
decât ceea ce celălalt a putut face.
Foarte devreme, înveţi  să nu ai  încredere în părinţi, familie,
 în căsătorie,în prieteni , colegi şi  în viaţa însăşi.
Toate acestea ti-au  fost transmise de către oameni
bine intenţionaţi care credeau că acţionează pentru binele tau .
Ei nu-şi dădeau seama că  te  condamnau astfel,
sa treci pe langa  iubire.
Cu toate acestea, în adâncul fiinţei tale , tu sti ca
destinul tau  este acela de a trăi şi de a iubi deplin,
de a trăi mari iubiri de-a lungul întregii tale existenţe.
Este posibil ca acest sentiment să fie profund îngropat,
dar el este acolo, în aşteptarea  descoperirii lui.
Adesea, înveti lecţii de iubire  pe căi neaşteptate.
Cum te poti iubi pe tine insuti?
Aceasta este, provocarea cea mai mare
pe care trebuie s-o înfrunti .
La modul general, inveti, încă de foarte devreme,
că iubirea de sine este un lucru rău, pentru că
este confundată cu egoismul.
Ajungi  astfel să crezi că iubirea,  constă în a întâlni fiinţa ideală,
care să te  trateze aşa cum ti-ai  dori. 
Dar toate acestea nu au nimic de a face cu iubirea.
Copil  fiind, înveti  că vei  fi „iubit ” dacă vei  fi politicos ,
dacă vei  obţine note bune, dacă îi zâmbesti  mamei,
sau dacă te  speli  pe mâini înainte de masă.
Te  faci  luntre-punte pentru a fi iubit ,fara sa iti dai seama 
niciodată că este vorba de o iubire condiţionată.
Cum să poti  iubi dacă trebuie să îndeplinesti  atâtea condiţii? 
Poti  începe prin a hrăni spiritul tau , simţind compasiune
pentru tine insuti .Iti  hrănesti  spiritul? 
Ce ai făcut pentru a te  simţi mai bine în pielea ta?
Când te iubeşti pe tine însuţi îţi umpli existenţa cu
 activităţi îmbucurătoare,care încântă mintea şi inima.
Nu este vorba de ceea ce ti  se cere să faci ,
ci de ceea ce faci  numai pentru tine insuti. 
Înseamnă, de asemenea sa  integrezi  toată iubirea
care se află în jurul tau .
Înceteaza , să -ti  spui  că esti  stupid, 
că nu ar fi trebuit niciodată să faci aceasta sau aceea.
Când cineva face o gresala, îi spui , în general, să nu se îngrijoreze,
că aceasta se întâmplă la toată lumea, că nu are   de ce
să  faca   o problemă din asta.
Cu toate acestea, când tu  faci  aceeaşi eroare, ai  sentimentul
că esti  sub orice critică.
Ai , în general, tendinţa de a fi mai indulgent 
faţă de ceilalţi decât faţă de tine insuti.
Străduieste-te  deci, să fi la fel de tolerant  cu tine  însuti
 după cum esti  cu ceilalţi.
A te iubi pe tine însuţi, înseamnă a absorbi iubirea
care se află în orice clipă în jurul tău,
înseamnă a da la o parte toate barierele.
Este dificil să vezi barierele pe care le ridici singur   în jurul tau ,
dar ele sunt într-adevăr acolo, şi  afectează toate relaţiile.
Când vei  fi în faţa lui Dumnezeu, El ite va intreba:
"Ai dat sau primit iubire?”
Lectia iubirii  este a darui si a primi.
In viata  ai nenumărate ocazii de a iubi şi de a fi iubit 
Iubirea este mereu in jurul tau, asteapta doar sa o recunosti.
Lecţiile de iubire pot îmbrăca orice formă si se 
 refera  la orice tip  de oameni.
Este suficient să fi prezent , să iti  deschizi  inima iubirii
şi să o daruiesti  , hotărât  să nu refuzi  acest dar al cerului.
Iubirea este întotdeauna prezentă, în toate experienţele tale ,
bune sau rele, chiar şi în tragediile care te  copleşesc.
Ea este cea care dă un sens profund cotidianului tau ,
 pentru ca iubirea este însăşi natura ta .
Oricare ar fi numele pe care i-l dai  , iubire,  suflet ,
ea este vie, tangibilă ,si  există în fiecare dintre noi.
Iubirea este experienţa divinului pentru tine.
Ea este bogăţia care se află pretutindeni  in jurul tau.
Tie iti  revine  alegerea să te bucuri de ea.