LECTIA IUBIRII

Iubirea nu depinde de cunoaştere, educaţie sau autoritate.
Ea se situează dincolo de comportament.
Este singura binefacere a vieţii pe care nu o poti  pierde.
În sfârşit, este singurul lucru pe care îl poti cu adevărat darui.
Într-o lume a iluziilor, a viselor, iubirea este sursă de adevăr.
Cu toate acestea, în pofida puterii şi  măreţiei ei, ea este insesizabilă.
Unii îşi petrec toată existenţa în căutarea ei.
Te  temi că nu o vei  găsi niciodată, iar când o descoperi,
te  temi să n-o pierzi  sau o consideri ca pe o posesiune.
Concepţia ta despre iubire este cea, care ti s-a inoculat în copilărie.
Imaginea cea mai comună este cea a idealului romantic, in care:
întâlnesti  sufletul pereche, te  simţi minunat  şi crezi ca
această fericire va dura toată viaţa.
Bineînţeles, ai  inima zdrobită atunci când, în realitate, 
esti  confruntat cu un cotidian care nu mai are atâta romantism ,
când iti  dai  seama că iubirea pe care o dai  şi primesti 
este în general condiţionată.
Chiar şi sentimentele pe care le nutresti  pentru familie
sau  prieteni sunt fondate pe aşteptări şi condiţii. 
În mod inevitabil, acestea nu sunt satisfăcute,
şi realitatea vieţii zilnice  capătă încet-încet aspectul unui coşmar.
Odată spulberate  iluziile  romantice, te  trezesti într-o lume
in care  iubirea, la  care visai  in copilarie, este absentă.
Atunci, din punctul  de vedere al adultului , percepi  iubirea
în mod lucid,cu realism şi amărăciune.
Din fericire, iubirea autentică la care toti  aspiră, este posibilă,
numai ca imaginea pe care o ai  despre ea, nu iti  permite să o descoperi.
Nu este vorba de a visa la sufletul pereche sau la iubirea perfecta.
Perfectiunea  pe care o cauti  este prezentă în tine , aici şi acum.
Este îndeajuns să iti  amintesti  de ea.
Cei mai mulţi dintre noi aspirăm la o iubire necondiţionată,
fondată pe ceea ce suntem mai degrabă decât pe
ceea ce facem sau nu facem.
In realitate,este trist, dar iubirea primita si daruita
este aproape întotdeauna condiţionată.
Esti iubit  pentru altruismul tau , pentru contul 
din bancă,pentru veselia ta, pentru felul  în care
iti  tratezi copii sau iti intretii  casa, şi aşa mai departe.
Este foarte greu să-i iubesti  pe ceilalţi aşa cum sunt.
As  putea chiar spune că de fapt cauti  motive să nu-i iubesti .
Nu poţi să te simţi fericit şi în pace într-o relaţie de iubire 
decât dacă elimini condiţiile la care era supusă. 
Din nefericire,  cu cât mai mult  iubesti  pe cineva,
cu atât mai condiţionată este iubirea.
Din  copilărie  ai fost  condiţionat cu această viziune.
Pentru a modifica această idee preconcepută,
trebuie să treci  printr-un dificil proces de dezvăţare.
Este iluzoriu să speri  într-o iubire necondiţionata, absoluta. 
Dar o iubire autentică şi durabilă este pe deplin  posibilă.
Una din putinele  relaţii marcate de o iubire necondiţionata ,
este cea pe care o avem  cu copiii foarte mici ,pentru că
lor nu le pasă de activităţile tale ,de contul tau din bancă
sau de realizările  tale.
Copiii te iubesc, pur şi simplu.
Apoi, tu  îi condiţionezi  recompensându-i când zâmbesc,
sau atunci când sunt „cuminţi”sau obţin note bune la şcoală.
Ai  mult de învăţat despre daruirea iubirii  de la  proprii copii.
Condiţiile la care supui iubirea contrariază relaţia ta cu celălalt.
Eliminând conditionarile, vei  descoperi minunate aspecte ale iubirii.
Cel mai mare obstacol este frica de a nu fi rasplătit  în  iubire.
Dacă trăiesti  această teamă, este pentru că nu intelegi 
că adevărata iubire constă în a da, şi nu în a primi.
Dacă iti  petreci  timpul evaluând iubirea primită,
nu numai că nu te  vei  simţi niciodată iubit ,
dar vei  avea sentimentul de a fi sistematic înşelat .
Nu pentru că aceasta ar fi o realitate, ci pentru că
faptul de a „calcula”nu este un gest de iubire.
Dacă trăiesti  sentimentul de a nu fi iubit ,
nu este pentru că nu esti  iubit ,ci  pentru că iti  refulezi  iubirea.
Când te  certi  cu un apropiat, crezi  că esti  mânios 
din cauza a ceea ce această persoană a făcut sau nu a făcut.
În realitate, dacă esti  în această stare, este pentru că
ti-ai  închis inima,pentru că ti-ai  inhibat  propria iubire.
Nu ar trebui să-i privezi  niciodată pe ceilalţi de iubirea ta ,
sub pretext că, după tine , ei nu o merită.
Şi dacă nu ar merita-o niciodată? Vei înceta pentru totdeauna 
să iti  iubesti  parintii,  fratii, prietenii ?
În schimb, dacă iti  exprimi  sentimentele 
renuntand la a-i judeca pe ceilalti, vei constata schimbări,
vei descoperi puterea infinită a iubirii. 
Vei vedea că inima lor se va  deschide larg.
Dacă  esti  intolerant ,  este adesea,
pentru că nu-l înţelegi  pe celălalt.
Nu înţelegi  de ce  nu dă telefon, nici pentru ce este atât de.......,
şi atunci decizi  să nu  mai iubesti .
Te concentrezi prea mult asupra  tristeţii tale ,
asupra tratamentului nedrept pe care l-ai  îndurat.
În realitate, tu  te  trădezi  pe tine  însuti ,  refuzând să oferi 
zâmbetul tau , înţelegerea ta , iubirea ta . 
Refuzul de a -ti  dărui iubirea este mult mai grav
decât ceea ce celălalt a putut face.
Foarte devreme, înveţi  să nu ai  încredere în părinţi, familie,
 în căsătorie,în prieteni , colegi şi  în viaţa însăşi.
Toate acestea ti-au  fost transmise de către oameni
bine intenţionaţi care credeau că acţionează pentru binele tau .
Ei nu-şi dădeau seama că  te  condamnau astfel,
sa treci pe langa  iubire.
Cu toate acestea, în adâncul fiinţei tale , tu sti ca
destinul tau  este acela de a trăi şi de a iubi deplin,
de a trăi mari iubiri de-a lungul întregii tale existenţe.
Este posibil ca acest sentiment să fie profund îngropat,
dar el este acolo, în aşteptarea  descoperirii lui.
Adesea, înveti lecţii de iubire  pe căi neaşteptate.
Cum te poti iubi pe tine insuti?
Aceasta este, provocarea cea mai mare
pe care trebuie s-o înfrunti .
La modul general, inveti, încă de foarte devreme,
că iubirea de sine este un lucru rău, pentru că
este confundată cu egoismul.
Ajungi  astfel să crezi că iubirea,  constă în a întâlni fiinţa ideală,
care să te  trateze aşa cum ti-ai  dori. 
Dar toate acestea nu au nimic de a face cu iubirea.
Copil  fiind, înveti  că vei  fi „iubit ” dacă vei  fi politicos ,
dacă vei  obţine note bune, dacă îi zâmbesti  mamei,
sau dacă te  speli  pe mâini înainte de masă.
Te  faci  luntre-punte pentru a fi iubit ,fara sa iti dai seama 
niciodată că este vorba de o iubire condiţionată.
Cum să poti  iubi dacă trebuie să îndeplinesti  atâtea condiţii? 
Poti  începe prin a hrăni spiritul tau , simţind compasiune
pentru tine insuti .Iti  hrănesti  spiritul? 
Ce ai făcut pentru a te  simţi mai bine în pielea ta?
Când te iubeşti pe tine însuţi îţi umpli existenţa cu
 activităţi îmbucurătoare,care încântă mintea şi inima.
Nu este vorba de ceea ce ti  se cere să faci ,
ci de ceea ce faci  numai pentru tine insuti. 
Înseamnă, de asemenea sa  integrezi  toată iubirea
care se află în jurul tau .
Înceteaza , să -ti  spui  că esti  stupid, 
că nu ar fi trebuit niciodată să faci aceasta sau aceea.
Când cineva face o gresala, îi spui , în general, să nu se îngrijoreze,
că aceasta se întâmplă la toată lumea, că nu are   de ce
să  faca   o problemă din asta.
Cu toate acestea, când tu  faci  aceeaşi eroare, ai  sentimentul
că esti  sub orice critică.
Ai , în general, tendinţa de a fi mai indulgent 
faţă de ceilalţi decât faţă de tine insuti.
Străduieste-te  deci, să fi la fel de tolerant  cu tine  însuti
 după cum esti  cu ceilalţi.
A te iubi pe tine însuţi, înseamnă a absorbi iubirea
care se află în orice clipă în jurul tău,
înseamnă a da la o parte toate barierele.
Este dificil să vezi barierele pe care le ridici singur   în jurul tau ,
dar ele sunt într-adevăr acolo, şi  afectează toate relaţiile.
Când vei  fi în faţa lui Dumnezeu, El ite va intreba:
"Ai dat sau primit iubire?”
Lectia iubirii  este a darui si a primi.
In viata  ai nenumărate ocazii de a iubi şi de a fi iubit 
Iubirea este mereu in jurul tau, asteapta doar sa o recunosti.
Lecţiile de iubire pot îmbrăca orice formă si se 
 refera  la orice tip  de oameni.
Este suficient să fi prezent , să iti  deschizi  inima iubirii
şi să o daruiesti  , hotărât  să nu refuzi  acest dar al cerului.
Iubirea este întotdeauna prezentă, în toate experienţele tale ,
bune sau rele, chiar şi în tragediile care te  copleşesc.
Ea este cea care dă un sens profund cotidianului tau ,
 pentru ca iubirea este însăşi natura ta .
Oricare ar fi numele pe care i-l dai  , iubire,  suflet ,
ea este vie, tangibilă ,si  există în fiecare dintre noi.
Iubirea este experienţa divinului pentru tine.
Ea este bogăţia care se află pretutindeni  in jurul tau.
Tie iti  revine  alegerea să te bucuri de ea.