Originea misterioasa a delfinilor

Originea delfinilor este destul de incerta,
ceea ce accentueaza misterul acestor cetacee.
Se presupune ca stramosii lor semanau cu... ursii
sau cu niste lupi mari care traiau pe tarmul apelor.
Viata in ocean fiind mai usoara si hrana mai abundenta,
acele animale bizare ar fi „alunecat“ spre fundul oceanului.
S-au transformat apoi, pe parcursul timpului,
pierzându-si parul si alungindu-si corpul.
Narile lor s-au deplasat catre crestetul capului,
iar membrele au devenit aripioare inotatoare.
Câteva dintre aceste noi cetacee au adoptat o alimentatie
constituita numai din plancton, dentitia lor a disparut
si asa au aparut balenele actuale.
Alte cetacee nu s-au hranit decât cu peste si acestea s-au transformat,
cu timpul, in delfini. Exista si o alta versiune legata de aparitia delfinilor,
foarte controversata si respinsa de oamenii de stiinta.
Sir Alistar Hardy, autorul lucrarii „Aquatic Ape Theory“
pretinde ca primatele care traiau la malul marii si-au pierdut, la un moment dat,
blana si au devenit maimute fara par.
Unele dintre ele au ramas pe pamânt, iar altele s-au orientat catre ocean,
alegând sa traiasca in apele acestuia.
Multi iubitori de delfini apreciaza aceasta teorie,
considerând ca ea ar explica de ce oamenii si cetaceele comunica atât de bine.
Numele de „delfin“ provine din cuvântul grecesc „delphis“
care semnifica „spirit al marii“.
Fascinatia oamenilor fata de delfini exista inca din Antichitate,
dupa cum o dovedesc numeroasele basoreliefuri cartagineze .
Pe unele dintre acestea, expuse la Muzeul din Tunis,
se poate vedea un preot care poarta pe umeri un copil
si doi delfini care inoata in jurul unei flori a vietii.
Aceste animale sacre jucau, fara indoiala, un rol important
in ritualurile funerare.
In Creta preelenica, delfinii erau venerati precum zeii:
„Cretanii credeau ca mortii se retrag la capatul lumii,
in insulele Fericirii, iar delfinii ii transporta pe spatele lor
pâna dincolo de mormânt.“
Cartaginezii aveau si ei un mare respect pentru delfini.
In „Templul Delfinilor“ exista un simbol bizar
care ii reprezenta pe cei 2 zei cartaginezi, Baal - zeul soarelui
si Thanit – zeita lunii.
Baza acestui templu este acoperita complet cu un mozaic
pe care sunt reprezentati delfini purtând in spate oameni.
Delfinii apar in diferite situri arheologice cartagineze,
egiptene si greco-romane.
Legendele mitologice povestesc ca Apollo, fiul lui Zeus si al lui Leto,
s-a nascut in insula Delos.
Leto, obligata sa nasca pe insula pentru ca a fost alungata de geloasa Hera,
si-a pregatit nasterea timp de 9 zile si 9 nopti.
Artemis s-a nascut prima, curând dupa ea a venit pe lume si Apollo.
Nasterea lor a avut loc in mijlocul lacului sacru din Delos.
Dupa nasterea celor 2 gemeni, insula a capatat numele de
„Delos cea stralucitoare“, pentru ca asupra ei,
s-a abatut o ploaie de aur.
Apollo, zeu solar, este „initiatul“ care emana lumina spiritului.
El este primul zeu care i-a invatat pe oameni arta medicinii.
Apollo din Delphi era venerat pentru puterea sa vindecatoare.
„Insemnele“ sale erau dafinul si delfinul.
Artemis, sora lui Apollo, zeita lunara, era invocata pentru
stapânirea instinctelor si a pasiunilor.
Ea era „stapâna animalelor salbatice“ si avea drept simboluri
chiparosul si caprioara.
Delfinul simbolizeaza si transformarea si conversia:
aflându-se la bordul unui vas ce se indrepta catre Naxos,
Dionysos a descoperit ca marinarii vroiau sa schimbe directia spre Asia,
pentru a-l vinde acolo ca sclav.
El a tintuit nava pe loc, determinându-i pe marinari sa-si piarda capul
si sa se arunce in mare unde s-au transformat in delfini.
Legenda ar explica astfel tendinta delfinilor
de a se apropia de oameni si de a-i salva.

DE CE ... Legenda lui Iisus Christos
este aproape identica cu legenda Gemenilor Divini Zalmoxis ?
Mama Gemenilor Divini, Zalmoxis, se numea  Maria,
ca si mama lui Christos.
La nasterea Copiilor Ceresti au venit, dinspre Marea Neagra,
adica de la Rasarit,trei magi cu daruri,
asa cum au venit, tot de la rasarit, la nasterea lui Iisus.
Regele scyth Erete a vrut sa-I ucida pe pruncii Apollon si Artemis,
intocmai cum regele Irod a vrut sa-l omoare pe copilul Iisus.
Ca sa scape de persecutiile lui Erete, Aisepios
(tatal adoptiv al Copiilor Ceresti) si sotia lui, impreuna cu pruncii,
au fugit la Cabesos, iar Iosuf, mama si copilul, in Egipt.
Tinerii zei traco-daci au participat la Canonia
(“nunta”, conform romanescului cununie)
iar Christos a fost invitat la nunta de la Cana.
Cea care l-a uns cu mir pe Apollon se numea Modula,
iar cea care l-a uns cu ulei sfant pe Iisus a fost Maria din Magdala.
In graiul traco-dacic, conducatorului unui tinut I se spunea PILEAT
“nobil”,”stapan”), iar guvernatorul roman
care n-a putut impiedica rastignirea lui Christos a fost Pilat din Pont.
Inainte de a fi ucis, Apollon s-a retras in
crangul AKES-SAMENOS (“Gradina Sfanta”)
iar Iisus in gradina Ghetsimani.
Pe o gema tracica, Apollon (supranumit  OR-PHEOS “Cel Jelit”)
apare crucificat ca si Christos in iconografia crestina.
Primii patru apostoli ai lui Iisus au fost Simon zis Petru,
Andrei, Iacov si Ioan,
iar primii patru ai lui Apollon au fost Asanum zis Petrae,
Andar, Iacchus si Ion, ce erau frati de lapte ai zeului.
Ultimul apostol al lui Christos a fost Pavel din Tars,
iar cel care a restaurat cultul zalmoxian a fost Buerebuistas,
caruia poporul i-a zis si PAVEL TER (“Cel mai mare Imparat)
(nota: vezi statuia lui Burebista de la Orastie
pe care sta scris “Rege al Tuturor Regilor”!)
Iisus a fost crucificat (pe vechiul simbol al credintei traco-dace)
pe dealul Golgota, care inseamna “Locul Capatanii”
iar zeul trac a fost ucis pe colina ARGE-DAVA
(“Locul Capului”,”Capatana”).
Cel care l-a adus acasa pe Apollon ucis a fost tatal adoptiv,
AISEPIOS,nobil din tinutul AURUMETTI (Ialomita);
cel care a luat trupul lui Iisus de pe cruce si l-a pus in mormant
a fost un om bogat din Arimateea, cu numele de Iosif.
Cel care a proorocit nasterea Gemenilor Divini a fost Orpheus,
caruia I s-a mai spus si Ion “Magnificul”;
profetul care l-a precedat pe Iisus a fost Ioan Botezatorul.
Lui Orpheus i-au taiat capul MANAIDES (“Dansatoarele”),
pe timpul marii preotese SALONAI
iar Sfantului Ioan Botezatorul I s-a taiat capul
in urma unui dans al Salomeei.
Ca si zeul trac, Christos a inviat si s-a inaltat la cer.
Lui Apollon I s-a mai spus si CHAR-YSTOS (“Fiul Cerului”)
iar lui Iisus, Christos.
Cei doi Zalmoxis le-au lasat traco-dacilor
un NOF DIADIS (“Noul Testament”)
iar cartea sacra a crestinilor este tot Noul Testament.
Un trib dacic se numea CRESTONAI, etnonim ce aminteste de crestini.
La fel, Iros vine de la Irodia – numele Craiesei Ielelor
si al Reginei Vantoaselor
(nume care aminteste de Seth – “vantul napraznic”, dusmanul lui Ram!)
Iisus Christos este cunoscut din vechile scrieri crestine
(“Noul Testament”) drept “Fiul Domnului”.
Zalmoxe era numit de traco-daci AIZUS, adica…”Fiul”!
Nimic deosebit, o coincidenta?
Notati, atunci, ca AIZUS se citeste “Ezus”,
comparati cu ebraicul “Jesus”, frecvent inalnit chiar inainte
de nasterea lui Iisus Christos (Jesus, citit “Gisus” in engleza)
si vom ajunge la aceeasi concluzie, aparent senzationala:
Isus-Jesus era un vechi nume ebraic, frecvent intalnit,
preluat de la traco-daci tocmai pentru semnificatia lui divina!
(nota mea: in Spania inca se foloseste frecvent numele de Jesus).
Inca de acum 2000 de ani, evreii voiau sa se numeasca Cohen (“Mare Preot”),
Lev-Leon (Leu-regele animalelor),
Fischer (pescarul care tine in undita pestii..crestini),
Cezar (ca imparatii romani), Solomon, Saul, David
(niciodata Goliath- uriasul fraier!),
Samuel, Max-Massimo (de la “maximus”) etc.
Mai tarziu, tot evreii au transformat numele Mantuitorului in Isus,
care inseamna “magar” in ebraica,
semn al ostilitatii fata de propovaduitorul unei credinte
ce nu le apartinea si nu le convenea.
Motiv pentru care s-a gasit solutia de compromis: Iisus.
De ce nu Iesus sau Ezus?
Pentru ca aceste variante aminteau prea mult de originea traco-daca
a numelui Mantuitorului!
Pentru cei aflati inca in cumpana, mai ofer o informatie,
la fel de senzationala si de elocventa:
cea dintai icoana din istorie a lui Iisus Christos,
se gaseste pe…Columna lui Traian si este numerotata XVII
(numar fatidic in credinta romana!)
de catre Cichorias pe unul din registrele Columnei Traiane.
Figura sa, cu parul si barba crescute in voie,
nu se deosebeste cu nimic de dacii
barbosi si pletosi de pe restul Columnei.
Oare intamplatoare aceasta aparitie?
Nu cumva Iisus Christos era cunoscut la acea vreme
ca avand origine traco-daca?
De ce nu mai exista alte dovezi in acest sens?
Pentru ca unii au avut grija, de-a lungul secolelor,
sa elimine toate vestigiile stanjenitoare…
Sursa: "Marile mistere ale piramidei oculte" - Cristian Craita