Cred cu tarie ca misiunea noastra ca adulti
este sa protejam aripile copiilor.
Din nefericire, vad in fiecare zi
in mainile adultilor din jurul meu,
nenumarate perechi de foarfeci cu care taie aripile copiilor.
Cum fac asta?
Perpetuand la nesfarsit metode de a nu comunica cu ei,
de a le rani sufletele si a le nesocoti sentimentele.
Iata cateva exemple de "foarfeci" extrem de ascutite
prin care adultii reusesc adesea sa taie aripile copiilor :
Negarea si respingerea a ceea ce traieste copilul:
"Nu mai exagera atat, nu s-a intamplat nimic.Ti s-a parut."
“Ai spus asta ,doar pentru a atrage atentia, tot timpul inventezi …”
Credinta ca perceptia ta sau ceea ce spui tu
este valabil si pentru copil:
“Stiu eu ce simti,degeaba incerci sa ascunzi acest lucru.”
Daca am spus eu asa , atunci asa e."
Interogarea copilului, prin intruziunea in intimitatea lui:
“Nu ai nimic de spus astazi?”
“Ce ai facut in tot timpul asta?”
A nu asculta, a judeca, a reactiona pe baza emotiilor tale
la evenimentele care i se intampla lui:
“Cum adica, iar ai fost pedepsit?!
Dar cand o sa incetezi odata sa mai faci prostii?
Centrarea pe ceea ce nu a facut copilul,
acordand acestui lucru mai multa importanta
decat lucrurilor pe care le-a facut:
“Nu ai colorat frumos desenul acesta"
“Iar ai uitat sa pui linguritele pentru desert.”
"Iar nu ti-ai strans jucariile"
Descalificarea semnelor de iubire si de atentie fata de copil:
“Nu ma atinge, ai pus mana pe cainele care are purici.”
“Daca tu crezi ca am timp de pierdut cu alinturi…”
A ceda pentru a face pace si a-l lasa pe copil sa creada
ca dorinta lui este atotputernica:
“Bine, de acord, iti cumpar jucaria aceea,
dar e ultima data cand fac asa ceva.!”
Incercarea de a-l face pe copil sa adopte propriile tale dorinte,
lasandu-l sa creada ca dorintele lui sunt nesanatoase:
“Ar trebui mai bine sa canti la pian, la toba e ceva vulgar si oricum,
nu o sa faci niciodata muzica adevarata cu asa ceva!”
Proiectarea propriilor frici si angoase asupra copiilor:
“O sa te imbolnavesti daca mai alergi atat…”
"Daca o sa ti se intample ceva, ai cautat-o cu lumanarea …”
"Stai jos si fii cuminte, sa nu ti se intample ceva!"
Culpabilizarea permanenta a copiilor ,
care trebuie sa se simta responsabili
de starea noastra de rau:
“Uite ce nefericita sunt din cauza rezultatelor tale scolare dezastruase "
Confuzia dintre sentimente si relatie:
“Arata-mi ca ma iubesti si nu o mai enerva pe surioara ta!”
Un subiect de meditatie pana data viitoare:
Sa ne gandim cate din aceste lucruri le-am gandit
si spus copiilor nostri, sau copiilor cu care am intrat in contact "intamplator".
Sa le constientizam si sa ne cerem iertare ,
pentru ca am incercat, cu voie sau fara, sa le taiem copiilor aripile minunate
cu care au venit pe Pamant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu