MASA DE CRACIUN de Charles Dickens

Cea dintai povestire scurta a lui Dickens 

, Masa de Craciun,

 este o  adevarata  bijuterie

 in care se descrie o masa de sarbatoare

 in familie .

  Sper sa te  incante  aceasta poveste,

 si sa -ti  pregateasca sufletul 

pentru magica atmosfera a Craciunului.

Uita ,pentru o clipa grijile

 si retraieste miracolul noptii de Craciun!

 Deschide-ti inima si primeste

 un strop din binecuvantarea

 care se revarsa peste lume in aceasta noapte.

Pacea si linistea sa fie calauza ta in seara de Craciun.

 Fii mai bun, mai intelegator, 

imparte cu bucurie spiritul sarbatorii!

 In acest momentul magic al anului.,

 inchide  ochii si vino cu mine, 

  sa calatorim dincolo de nori, 

 pentru a le aduce celor dragi o frantura de stele!

MASA DE CRACIUN      de Charles Dickens

Este vremea Craciunului !

 Numai un om mizantrop pana in maduva oaselor,

 nu poate simti un adevarat simtamant

 de voiosie in piept

 sau nu ii pot fi trezite in minte  amintiri placute  ,

in legatura cu  Craciunul.
Exista oameni care iti pot spune ca

 sarbatoarea de Craciun

 nu mai este ce a fost altadata ,

ca fiecare Craciun umbreste

 sau destrama sperantele luminoase

 sau perceptiile  fericite resimtite cu un an inainte ;

 prezentul nu face decat sa le aduca aminte

 despre situatiile dificile 

si veniturile diminuate ,

 de petrecerile spumoase cu prietenii de altadata

 si de privirile reci care ii atintesc acum ,

 intr-o perioada plina de adversitati .

 Nu te lasa niciodata 

in voia unor astfel de  reminiscente amare …

Exista cativa oameni care au trait indeajuns 

in mijlocul lumii,

 pentru a nu-si lasa mintea

prada unor astfel de  ganduri

 , in nici o zi anului.

 Asadar , nu alege cea mai fericita zi din cele 365,

 pentru a te imbufna in amintiri dureroase ,

 ci trage-ti un scaun langa flacarile voioase

 ale semineului,

 – umple-ti paharul si trimite-ti in jur cantecul  inimii – 

iar in cazul in care camera ta iti pare a fi mai stramta

 decat acum o duzina de ani ,

 ori daca paharul iti este plin cu un punch amarit 

 in locul unui vin stralucitor ,

 priveste partea buna a lucrurilor ,

 goleste-ti dintr-o inghititura paharul , umple-ti inca unul ,

fredoneaza-ti vechiul cantecel favorit 

si multumeste-i lui Dumnezeu 

ca nu este si mai rau.

Priveste fetele fericite ale copiilor tai ,( daca ai vreunul)

 in timp ce stau in jurul focului.

Unul din micile scaune poate fi gol ;

una din siluetele fragile care multumea inima tatalui

 si ii umplea inima de mandrie mamei 

atunci cand o privea

 poate sa nu fie prezenta.

 Nu lasa trecutul sa te copleseasca ;

 nu te gandi ca acum un de zile ,

 copilul care zace acum in pamant

 statea in fata ta cu bujori de sanatate in obraji si

 cu voiosia copilariei sclipindu-i in ochi.

 Reflecteaza asupra binecuvantarilor prezentului

 – fiecare om are parte de multe de acest fel ,

– si nu la ghinioanele trecute , de care au parte 

,de asemenea  toti oamenii. 

Umple-ti din nou paharul , cu fata inveselita si

 inima plina de multumire.

 Viata ne pune mereu la incercare ,

 dar Craciunul trebuie sa-ti fie o sarbatoare, 

, iar noul an unul fericit !

Cine poate ramane insensibil 

la avalansa de simtaminte bune 

 si la impartasirea onesta a emotiilor ,

 care abunda in acesta perioada a anului ?

 O masa de Craciun in familie !

 Ce poate fi mai desfatator decat acest eveniment ?

 Pare a fi un lucru magic ,

 asezat sub obladuirea Craciunului .

 Micile gelozii si neintelegeri sunt uitate 

 sentimentele sociale sunt trzite 

 in sufletele celor care s- au  instrainat 

 tatal si fiul, sau sora si fratele

  care s-au intalnit si au trecut unul pe langa celalalt

 facandu-se ca nu se vad ,

 ori au schimbat o privire rece  in urma cu cateva luni, 

 se deschid acum  unul spre altul

 si se reintorc la o imbratisare calda, 

 ingropandu-si animozitatile din trecut in prezenta fericire.

 Inimile bune ce au dus dorul celorlalti ,

 dar s-au  lasat coplesite de  sentimente   de mandrie ,

 sunt din nou la un loc ,

 si totul nu este decat bunatate si bunavointa !

 Daca spiritul  Craciunului  ar cuprinde intreg anul

 (asa cum ar trebui) 

, toate prejudecatile si pasiunile

 care ne deformeaza natura noastra buna,

 nu ne-ar mai domina  in pezenta  oamenilor,

 fie ei chiar straini !

Adunarea de familie despre care vorbim,

 nu este o simpla reuniune a unor rude ,

 pusa la cale acum o saptamana 

 , in decursul acestui an ,

 care nu isi are precedent in anii trecuti 

si nu se va mai repeta in anii viitori.

Nu , acesta este o intalnire anuala consacrata 

a tuturor membrilor disponibili ai familiei ,

 tineri si batrani, saraci sau bogati ,

 iar totii copiii o asteapta 

cu mare nerabdare , incepand cu doua luni inainte 

.

, Acum catava vreme acesta adunare

 avea loc la bunicul ;

 dar pentru ca bunicul a fost ajuns de batranete ,

 iar bunica este prea  bolnava , infirma chiar ,

 ei au renuntat sa traiasca de unii singuri 

si locuiesc acum impreuna cu unchiul George. 

 asadar petrecerea se desfasoara

 in casa unchiului George ,

 dar bunica face rost de cele mai multe 

dintre delicatesele de la masa ,

 iar bunicul se osteneste sa ajunga la piata Newgate

 pentru a cumpara curcanul .

 De  aici  angajeaza un caraus ,

care il urmeaza in triumf pana acasa ,unde 

insista intotdeuna ca omul sa fie cinstit 

cu un pahar de tarie in plus fata de simbrie ,

 pentru a-l bea cu urarea de Craciun fericit 

si Un an bun adresata sotiei unchiului George.

 Cat despre bunica , ea este foarte secretoasa

 cu doua-trei zile inainte ,

 dar nu indeajuns, pentru a impiedica 

aparitia zvonurilor conform carora ar fi cumparat

 cate o boneta noua cu panglici roz

 pentru fiecare dintre servitoare,

 impreuna cu   diverse carti , tocuri si penare

 pentru tinerii invatacei: 

 asta ca sa nu mai vorbim despre diferitele 

ordine secrete, adaugate  celor  date anterior

 de sotia lui George la bucatarie, 

 precum o bucata  in plus

 de placinta cu carne pentru cina

 si o mare prajitura cu prune pentru copii.

In ajunul Craciunului , bunica este intotdeuna

 intr-o dispozitie excelenta si,

 dupa ce ii pune pe copii la treaba

 pentru a scoate samburii prunelor ,

 insista an de an ca unchiul George

 sa coboare la bucatarie ,

sa isi scoata haina si sa amestece puddingul 

vreme de circa jumatate de ceas .

, Uunchiul  face acest lucru  cu insufletire ,

 spre satisfactia zgomotoasa a copiilor si servitorilor.

 Seara se incheie cu un nemaipomenit joc

 de-a baba orba ,

 de-a lungul caruia bunicul

 are grija mereu sa fie prins

 pentru a avea ocazia  sa-si etaleze dexteritatea.

In dimineata urmatoare , batranul cuplu ,

 insotit de cat de multi copiii

 pot incape intr-o strana ,

 merge la biserica in mare tinuta ,

 lasandu-l pe unchiul George acasa 

pentru a umple sticlele cu bautura

 si a le duce in sufragerie ,

 cautand mereu cate un tiribuson 

si stand in calea tuturor.
Cand intregul alai se intoarce de la biserica ,

 bunicul scoate la iveala o ramura de vasc din buzunar 

si ii ispiteste pe baieti sa isi sarute micile verisoare sub ea .

 Acest obicei   aduce o mare satisfactie ,

batranului gentleman  si baietilor , 

dar  afecteaza ideea bunicii despre eticheta .

, Atunci, bunicul spune ca pe vremea cand avea 

 treisprezece ani si trei luni a sarutat-o si  el pe bunica 

sub o crenguta de vasc , fapt ce ii face pe copii sa bata din palme

 si sa rada din toata inima ; iar bunica ,spune apoi 

 cu un suras binevoitor 

 ca bunicul a fost un baietel obraznic ,

 la care copiii hohotesc din nou aprig ,

 bunicul razand cel mai zgomotos dintre toti.

Toate aceste diversiuni nu sunt insa nimic ,

 in comparatie cu starea de emotie

care urmeaza atunci cand bunica ,

 cu o boneta inalta si o rochie de matase 

in culoarea ardeziei,

  si bunicul , imbracat cu o camasa plisata si guler alb ,

 stau impreuna in salon,

  avandu-i in fata pe copiii unchiului George

 si o gramada incalculabila de mici verisori ,

 asteptand sosirea invitatilor.
Dintr-o data , se aude oprind o birja iar unchiul George ,

 pandind la fereastra , exclama “Este Jane ! ” 

, la care copiii o iau lu fuga spre intrare

 si coboara tales-balmes scarile ; 

iar unchiul Robert si matusa Jane 

, cu micul lor copil si bona lui ,

 precum si toti ceilalti sunt condusi pe scara 

in mijlocul unor strigate tumultoase 

“Vai de mine !” ale copiilor

 si repetate avertismente 

de a nu lua bebelusul din bratele bonei.

 Dupa aceea , bunicul il preia pe bebelus 

 bunica isi saruta fiica 

 iar harmalaia primilor veniti se linisteste treptat

 pe masura ce alte matusi 

impreuna cu alti unchi si verisori sosesc,

  si verii mai in varsta flirteaza unul cu celalalt ,

 la fel ca si verii mai mici ,

 astfel incat nu se aude nimic clar , 

ci un zumzait confuz de vorbe , rasete si veselie.

Un ciocanit dublu , ezitant , la usa dinspre strada 

se face auzit intr-o pauza de o clipa  a conversatiei ,

 fapt ce da nastere unei intrebari  generale “Cine o fi ?” 

, iar doi-trei copii privind la geam anunta pe un ton scazut

 ca a sosit “biata matusa Margaret”.

Auzind aceasta , unchiul George paraseste camera 

pentru a intamplina noua venita ,

 iar bunica se ridica in picioare ,

 intr-o atitudine mai curand rigida si autoritara ; intrucat 

, Margaret s-a maritat cu un om amarat

 fara a-i cere consimtamantul 

, iar saracia nefiind o pedeapsa suficienta 

pentru ofensa ei 

, a fost parasita de prietenii ei si lipsita 

 de societatea dragilor ei rude.

 Dar a sosit Craciunul , si sentimentele lipsite de bunatate ,

care au luptat contra bunei dispozitii in decursul anului

 s-au topit sub influenta magicei  sarbatori 

, asemeni ghetii  ,incalzite  sub soarele de dimineata.

 Nu este greu ca , intr-un moment de manie ,

 parintii sa intoarca spatele unui copil neascultator ;

 dar , a-l alunga , intr-o perioada de sarbatoare 

si bucurie generala 

, din  casa in  care a participat la atatea celebrari 

ale aceleiasi zile ani de-a randul , 

de la pruncie pana la adolescenta 

, este un cu totul alt lucru.

 Aerul de verticalitate morala si iertare rece

 pe care si-l asuma batrana doamna nu pare a-i sta bine ;

 iar atunci cand biata fata este condusa de catre sora ei 

, palida la infatisare si lipsita de speranta 

– nu datorita saraciei , caci pe aceasta o poate indura,

 ci ,datorita  atitudinii de respingere   si ostilitat nemeritate.

  – Este usor sa vezi cat de mult este asumata 

aceasta atitudine a bunicii.

 Urmeaza o mica pauza , apoi fata se desprinde brusc de sora ei

 si se arunca , suspinand , in bratele mamei sale.

 Tatal se repede grabit inainte si ii intinde mana sotului ei.

 Prietenii se aduna imprejur daruind sincere felicitari 

, iar fericirea si armonia stapanesc din nou 

peste intreaga adunare.

Cat despre cina , totul este inconjurat

 de o armonie  perfecta 

– nimic nu merge asa cum nu trebuie

 si toata lumea este in culmea bunei dispozitii ,

 dispusa sa aduca bucurie si sa fie multumita.

 Bunicul relateaza povestea cumpararii curcanului 

, cu o mica digresiune referitoare la

 achizitionarea curcanului din anul precedent ,

 istoriseste despre trecutele Craciunuri ,

 iar bunica il completeaza la aproape fiecare cuvant.

 Unchiul George zice snoave , taie bucati de pasare ,

 toarna vinul in pahare , 

glumeste cu copiii de la masa alaturata 

, le face cu ochiul verilor inamorati

 sau pe cale de a cadea in mrejele lui

 , si aduce bucuria pe fetele tuturor 

cu umorul si ospitalitatea sa ;

 iar atunci cand , in final , un servitor 

 isi face cale cu greu inauntru 

, impovarat de un gigantic pudding 

avand deasupra o ramura de vasc

 , se dezlantuie atatea rasete , si strigate ,,

 si batai in podea ale unor picioruse rotunjoare 

, incat aceasta harmalaie nu poate fi egalata decat de 

aplauzele tinerilor musafiri cu care este primita

 turnarea brandy-ului slab peste placintele de carne.
Apoi desertul , apoi vinul , apoi distractia !

 Atat de frumoase discursuri si atat de minunate cantece 

din partea sotului matusii Margaret ,

 care se dovedeste a fi un om atat de dragut

 si foarte atent fata de bunica ! 

Chiar si bunicul nu se multumeste sa dea glas

 doar cantecului sau anual ,

 de altfel cu o vigoare fara precedent 

, dar , fiind onorat , potrivit traditiei 

, cu un unanim “Bis,

se lanseaza cu un nou cantec pe care nimeni,

 inclusiv bunica 

, nu l-a auzit pana acum ;

 iar un var cazut in dizgratia celor in varsta ,

 din cauza unor abateri de omisiune si promisiune 

– neglijand vizitele si persistand in a bea bere 

– uimeste pe toata lumea si straneste

 cascade  de rasete

 prin interpretarea celui mai comic cantec 

care a fost auzit vreodata.

 In acest fel se desfasoara intreaga seara ,

 intr-o revarsare de  bunavointa si bucurie 

, provocand trezirea unei mai mari simpatii 

ale  fiecarui membru al petrecerii

 fata de vecinul sau ,

 atragand asfel  perpetuarea bunelor relatii 

 pe parcursul urmatorului an .