Cauta

sâmbătă, 17 aprilie 2010

O stire importanta si 10 minuni ale lumii despre a caror existenta nu stiai






 

 
 In noaptea de joi spre vineri, deasupra a trei state din America, a trecut timp de 15 min.o minge mare de lumina, careia nimeni nu-i gaseste explicatia. Ea s-a spart in bucati, cu un sunet foarte puternic. Vedeti imaginile.


Si acum, 10 locuri minunate, despre care poate ca nu ati stiut:



10 minuni ale lumii despre a caror existenta nu stiai
 
Expresia „cele 7 minuni ale lumii" s-a impamantenit in constiinta maselor sub forma acelor realizari ingineresti de exceptie din lumea antica, stereotip ce i-a privat pe multi de descoperirea, fie ea si pe hartie sau pe ecranului computerului, a celorlalte „minuni" create de-a lungul timpului de om sau de natura. Demersul nostru este acela de a va aduce in fata 10 destinatii despre a caror existenta, cei mai multi dintre noi, nici macar nu aflasera vreodata, 10 destinatii uluitoare ce ar merita oricand o pozitie fruntasa pe lista celor mai frumoase locuri de pe Pamant.
10.Terasele de orez din Banaue - Filipine

Terasele de orez din Banaue au cel putin 2000 de ani vechime si au fost sapate pe coastele muntilor filipinezi de catre stramosii localnicilor de astazi. Filipinezii le mai numesc si "A opta minune a lumii", termen deloc exagerat daca ne gandim ca totul a fost realizat cu un minim de echipament si utilaje, in cea mai mare parte fiind construite manual. Situate la o altitudine de circa 1500 de metri, terasele de orez acopera o suprafata uimitoare de 10.360 de kilometri patrati si inca sunt irigate de un sistem ingenios ce s-a pastrat din Antichitate. Se spune ca daca toate trepetele teraselor ar fi puse cap la cap, lungimea lor ar egala jumatate din lungimea Ecuatorului. Localnicii le folosesc si astazi pentru a planta orez si legume, iar lucrarile de consolidare si intretinere a teraselor au loc in fiecare an din cauza eroziunii puternice. Terasele de orez din Banaue au fost incluse in patrimoniul UNESCO in anul 1995.


9.Sigiriya - Sri Lanka
Sigiriya, sau Stanca Leului, este o fortareata antica sapata pe varful unei stanci uriase din centrul districtului Matale din Sri Lanka. Chiar daca doar ruinele mai amintesc de gloria de odinioara a fortaretei, stanca inca este inconjurata de reteaua de gradini, rezervoare de apa si structuri adiacente unei asemenea constructii. Una dintre cele mai populare atractii ale anticei fortarete o reprezinta frescele ce acopera intregul perete vetic al cetatii. Intinse pe o suprafata lunga de 140 de metri si inalta de 40 metri, ele sunt considerate unice, atat ca stil cat si ca mod de realizare. Fortareata a fost construita in timpul regelui Kassapa (477 - 495 d.Hr.) si a intrat inca din anul 1982 in patrimoniul UNESCO. Sigiriya a fost locuita inca din preistorie, ea devenind loc sfant al preotilor budisti inca din secolul al V-lea i.Hr.
 
 
8.Turnul lui Hercule - Spania
Turnul lui Hercule (Torre de Hercules) este un stravechi far roman situat pe o peninsula, la doar 1,5 kilometri de orasul La Coruna, Spania. Insusi numele de Corunna se spune ca deriva de la vechile coloane (columna) romane din zona. Farul are 55 de metri inaltime si peste 1900 de ani vechime. A fost reamenajat in anul 1791 si este cel mai vechi far roman din lume aflat inca in functiune. In acelasi timp, Turnul lui Hercule este al doilea far ca marime din Spania. Din anul 2009 a fost inclus pe lista monumentelor aflate in patrimoniul UNESCO.
 


7.Torun - Polonia
Cei care indragesc turismul in locuri incarcate de istorie, pot gasi la Torun destinatia ideala pentru acest gen de calatorii. Oras natal al lui Nicolaus Copernic, Torun isi pastreaza inca aspectul medieval fapt ce atrage an de an zeci de mii de turisti. Situat pe malul Vistulei, in nordul Poloniei, orasul are o vechime impresionanta, dovezile arheologice aratand ca zona era locuita inca din anul 1100 i.Hr. Totusi, primul fort si primele constructii cu adevarat durabile au fost ridicate in secolele VII-XIII. In aceeasi perioada, mai precis intre anii 1230-1231, ordinul Cavalerilor Teutoni a finantat ridicarea unui castel in imediata vecinatate a localitatii. Cinci decenii mai tarziu, orasul atinsese deja zidurile cetatii, aceasta devenind parte a Torun-ului si, impreuna, au intrat in Liga Hanseatica, ceea ce a dus la transformarea asezarii intr-un important centru comercial medieval. Dupa cum lesne se poate observa si din fotografii, infatisarea Toron-ului nu difera cu mult de cea de acum opt secole.
 


6. Pesterile Ajanta - India
Pesterile Ajanta din Maharastra, India, dateaza din secolul al V-lea i.Hr. si contin picturi si sculpturi considerate varfuri ale artei religioase budiste. Ele au fost abandonate de catre creatorii lor in anul 480 d.Hr., ramanand in urmatorii 1300 de ani complet uitate pana si de localnici. In primavara anul 1819, insa, un ofiter britanic aflat la vanatoare de tigri in India a patruns intamplator intr-una dintre grotele artificiale acoperite complet de vegetatia luxurianta. Desi devenisera un loc in care se mai refugiau numai pasarile, liliecii si animalele de mici dimensiuni, pesterile au revenit atunci in atentia publicului international mai puternic ca niciodata. Din anul 1982, pesterile Ajanta au intra in patrimoniul UNESCO. Una dintre atractiile neobisnuite, si de data mai recenta, este chiar semnatura ofiterului britanic, John Smith, inca vizibila pe unul dintre peretii pesterii.
 


5.Biblioteca lui Celsus - Turcia
A fost construita in anul 135 d.Hr. in memoria lui Tiberius Julius Celsus Polemaeanus, un popular consul roman din anul 92 si guvernator al Asiei din anul 115, chiar de catre fiul acestuia, Gaius Julius Aquila. Biblioteca si urias mormant al lui Celsus, monumentul a pastrat intre zidurile sale peste 12.000 de manuscrise de o valoare inestimabila. Este cu atat mai neobisnuit cu cat romanii nu isi ingropau mortii in biblioteci (nu o faceau nici macar intre zidurile oraselor), ceea ce nu face decat sa sublinieze inalta apreciere de care se bucura eruditul Celsus Polemaeanus. In acelasi timp, este dovada faptului ca romanii erau dornici sa isi extinda cultura in toate colturile imperiului, numai un astfel de argument putand explica ridicarea in Asia Mica a uneia dintre cele mai impunatoare biblioteci din toata istoria Romei. Reamenajata, fatada cladirii este un exemplu graitor al frumusetii arhitecturii publice romane. Imaginea aceleiasi fatade a fost imprimata pe una dintre fetele vechii bancnote de 20 de milioane de lire turcesti (intre 2001 - 2005), fiind apoi preluata pe bancnota noua de 20 de lire.
 
 
4. Nessebar - Bulgaria
Construit pe vechile ruine ale asezarii trace Mesambria si situat intre Varna (100 km.) si Burgas (35 km.), Nessebar este unul dintre cele mai vechi orase ale Europei, cu o istorie continua ce se intinde pe aproape 3200 de ani. Denumita si Perla Marii Negre, mica asezare este situata pe o insula de 350 pe 800 de metri, legata de tarmul continental printr-un dig. La Nessebar inca sunt locuite cladirile de lemn, tipic marinaresti, ale vechilor pescari greci si bulgari, fapt ce confera un plus de savoare unei localitati ce atrage an de an zeci de mii de turisti. Pe langa aspectul sau medieval si monumentele ce dateaza inca din primele secole de dupa Hristos, Nessebar se bucura de una dintre cele mai frumoase plaje de la Marea Neagra, nisipul extrem de fin fiind deja celebru printre amatorii de plimbari romantice la malul marii. Mica localitatea bulgareasca, cu doar 10.000 de locuitori, a intrat in patrimoniul UNESCO inca din anul 1983.
 


3. Bagan - Myanmar
Bagan, denumit pe vremuri si Pagan, este un urias oras medieval burmez, situat in centrul Myanmarului, in districtul Mandalay. Pe numele sau originar, Arimaddanapura sau Arimaddana, Bagan a fost construit intre anii 1000 si 1200 d.Hr. si a fost, de-a lungul timpului, capitala mai multor regate burmeze. In prezent, un scandal urias se leaga de stravechea asezare din Myanmar, asta ca urmare a refuzului UNESCO de a introduce unul dintre cele mai frumoase si mai bine pastrate orase medievale in patrimoniul acestei prestigioase organizatii. Motivatia reprezentantilor UNESCO a fost aceea ca juntele militare din Myanmar au inlocuit multe dintre constructiile originale cu unele noi, ce nu au legatura cu Primull Regat Burmez, fapt dezmintit de autoritatile din Myanmar. Mai mult, acestea din urma sustin ca decizia de a nu include Bagan in patrimoniul UNESCO tine strict de interesele politice din zona.
 


2.Leptis Magna - Libia
Proeminent oras din stravechiul Imperiu Roman, Leptis Magna a fost abandonat in anul 650 de catre locuitorii sai, din cauza repetatelor atacuri berbere si ca urmare a cuceririi Tripolitaniei de catre arabi. Cu toate acestea, chiar daca doar ruinele mai amintesc de gloria sa de odinioara, Leptis Magna este inca in masura sa dea fiori celor ce il viziteaza. Ruinele se afla la circa 130 de kilometri est de Tripoli si sunt catalogate si astazi drept unele dintre cele mai frumoase si mai impunatoare vestigii romane din bazinul mediteraneean. Orasul a fost fondat de catre fenicieni in jurul anului 1100 i.Hr, dar nu si-a atins maretia decat in momentul in care Cartagina a ajuns sa domine Marea Mediterana. A devenit parte a Imperiul Roman in anul 146 i.Hr., fiind apoi cucerit de catre vandalii lui Genseric in anul 439. Recucerit de generalul bizantin Belizarie in anul 543, Leptis Magna a devenit imediat capitala provinciei Imperiului Bizantin. Situl a devenit parte a patrimoniul UNESCO inca din anul 1982.
 


1. Valea Florilor din Himalaya - India
Aproape inaccesibila turistilor din cauza altitudinii ridicate la care se afla si a distantei uriase fata de cea mai apropiata localitate, Ghangaria (aproape 8 ore de urcat pe versantul himalayan), Valea Florilor a fost si este considerata unul dintre cele mai frumoase locuri de pe Pamant. Prezenta inclusiv in mitologia hindusa, ea a fost redescoperita publicului international in anul 1931, atunci cand un alpinist britanic, Frank S. Smythe, a ajuns intamplator la marginea uriasei gradini naturale. Sute de flori salbatice, cu tot atatea culori diferite, acopera complet aceasta depresiune din Himalaya, creand un spectacol ce iti taie respiratia. In prezent, Valea Florilor face parte din Parcul National Nanda Devi (parc ce acopera o suprafata de peste 85.000 de kilometri patrati) si a fost inclusa, in anul 1988, in patrimoniul UNESCO. Localnicii sunt convinsi si astazi ca valea este locul in care inca salasluiesc zanele si spiridusii.
 









 


FREE Animations for your email - by IncrediMail! Click Here!

__._,_.___
Recent Activity:
.

__,_._,___

vineri, 16 aprilie 2010

Healthier Eating with a Mediterranean Diet - What You Need to Know About Triglycerides

http://conditions.aolhealth.com/health-a-z/triglycerides/healthier-eating-with-a-mediterranean-diet/

---
This message was sent by enadya55@gmail.com via http://addthis.com. Please note that AddThis does not verify email addresses.

Make sharing easier with the AddThis Toolbar: http://www.addthis.com/go/toolbar-em

vineri, 9 aprilie 2010

Ai primit o recomandare de pe sanatate.acasa.ro

Salut,

nadia eliad (enadya55@gmail.com) doreste sa-ti faca o recomandare de pe sanatate.acasa.ro.

Nutritie si dieta

Acceseaza urmatorul link:

http://sanatate.acasa.ro/articole/12629-slabeste-cu-alimentele-care-taie-apetitul.html

Daca nu poti accesa linkul, da copy-paste la linkul urmator:
http://sanatate.acasa.ro/articole/12629-slabeste-cu-alimentele-care-taie-apetitul.html

Multumim,
Echipa acasa.ro

miercuri, 7 aprilie 2010

depre dragoste ... altfel!





































CE ESTE DRAGOSTEA ???


Sa stii sa dansezi in ploaie ...





Motto:
"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie."

O intrebare frecventa pe Google pare a fi: "Ce este dragostea?"… ei bine, cea mai frumoasa explicatie am auzit-o cu cativa ani in urma de la o prietena asistenta medicala.

Zilele astea ploioase mi-au reamintit povestea pe care astazi m-am gandit sa o impartasesc cu voi.

"Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: "Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?". Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: "E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea".

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti.

Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea:
"Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au".

Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie.




















































































.




















Secretul Vietii (continuare)















   
Secretul vietii( continuare)
  Totul se schimba intr-un ritm atat de rapid, incat este dificil sa ti pasul. De fapt, este dificil pentru mintea si constiinta din vechea energie sa tina pasul cu schimbarile bruste. Probabil ca una dintre cele mai problematice si nelinistitoare schimbari este incheierea „contractelor" noastre. Numesc contracte, angajamentele spirituale luate fata de noi insine si de alti oameni. Acestea pot consta in : a fi de acord cu a te naste intr-o familie biologica specifica; a lucra cu cineva in aceasta viata; a trai intr-o locatie geografica specifica; a te reconecta cu un grup spiritual cu care ai mai lucrat inainte; . Din pacate, contractele  se sfarsesc in aceasta Noua Energie. Tu esti   obisnuit sa ai  contracte. Ele ti-au  oferit un cadru de lucru confortabil pentru experientele si existenta  ta . Contractele  au fost un fel de destin auto-creat. De fapt, ai  putea sa treci  prin viata intr-o stare de semi-transa, ratacind dintr-un loc (aflat in contractul tau ), in altul. Deoarece contractele se sfarsesc in aceasta viata, are sens sa gandesti : Ce va urma? Ce ar trebui sa fac? Ce vrea Divinul ca eu sa fac? Oricat de eliberator ar suna asta, nu esti  obisnuit sa ai  acest fel de libertate spirituala. Poate ca ar fi aproape mai usor sa primesti  o noua misiune de la Spirit, decat sa iei  decizia - ce sa fac in continuare? Raspunsul: Orice vrei sa faci! Aceasta este marea intrebare: ce vrei sa faci? Nu exista contracte. Nu exista karma. Nu se cere ceva. Este ca si cum ai fi eliberat din armata dupa ce ai fost inrolat o viata intreaga. Oricat de mult ai dorit asta, exista un sentiment ciudat, atunci cand vine in cele din urma Ziua Eliberarii. Acum, ce urmeaza? In ultimele luni am descoperit ceva foarte important pentru mine insami . Nu trebuie sa raspund la aceasta intrebare! Nu trebuie sa ma asez si sa definesc o alta cale in viata mea. Nu trebuie sa creez un nou plan. Si, mai important decat atat, nu trebuie sa ma ingrijorez ca altcineva il va crea pentru mine, daca ezit sa o fac eu insami! Pentru moment, pot doar SA FIU! Pot sa-mi acord timpul sa eliberez vechile contracte si sa nu fac nimic in mod special, pana cand voi putea simti cu adevarat ceea ce vreau sa fac in continuare. Priveste propria viata si propriile contracte. Slujba ta dispare? Se schimba relatiile tale? Ai sentimentul ca lucrarea ta spirituala s-ar dizolva? Si acum, marea intrebare: ce vrei TU sa faci? Iti  termini  contractele si depinde de tine  ce alegi  in continuare. Alege in bucurie si abundenta, alege ceea ce iti  face inima sa cante si, drept urmare, vei  face si inimile celorlalti oameni sa cante!






--


Google Video: Eckhart Tolle - Cel Mai Profund Adevar al Existentei Umane

Emailed video

This email was sent to you by: enadya55@gmail.com



Eckhart Tolle - Cel Mai Profund Adevar al Existentei Umane
Jan 22, 2009 - 1:24:03
Rishikesh (Shanti Niketan Mandir) - India 2002. Gazdele îl salută: „Bine aţi venit în mijlocul nostru!”. Eckhart Tolle primeşte zâmbind ghirlanda pe care i-o pun la gât organiza...

--
Browse more videos on Google Video

INTERVIU CU DR. ERIC PEARL luat de Saul Maraney
























Dragii mei, iata un interviu cu dr. Erik Pearl, cel care a scris cartea RECONECTAREA si a introdus tehnica vindecarii reconective, care este practicata si in tara noastra  http://www.editura- foryou.ro/ index.php? p=detalii&carte=84



INTERVIU CU DR. ERIC PEARL, luat de Saul Maraney

SAUL MARANEY: E ora 9.15 pm la Johannesburg, in Africa de Sud si 1.15 pm la Santa Fe, New Mexico. Astazi este 30 martie 2009. Sunt Saul Maraney si am marea onoare sa am alaturi de mine, prin telefon, un oaspete deosebit – Dr. Eric Pearl.

Dr. Eric Pearl a avut timp de 12 ani un cabinet de chiropractica de mare succes in Los Angeles, pana cand, intr-o zi, pacientii sai au inceput sa relateze vindecari miraculoase de cancer, de afectiuni conexe in SIDA, epilepsie si alte boli grave. Vindecarile lui Eric Pearl sunt documentate in sase lucrari, inclusiv in best-seller- ul sau, Reconectarea: Vindeca-i pe altii, vindeca-te pe tine [publicata in romaneste de Editura For You].

In ultimii 16 ani, Dr. Eric Pearl imparte oamenilor minunatul sau dar pentru vindecare, tinand seminarii in toata lumea si dand oamenilor ocazia sa interactioneze la prima mana cu aceste frecvente. Astfel ca am sa va urez bun venit, Dr. Eric Pearl – si sa va multumesc foarte mult ca v-ati facut timp sa discutati cu mine astazi.

DR ERIC PEARL: Oh, placerea e de partea mea. Ma bucur ca m-ai invitat.

SAUL MARANEY: Multumesc foarte mult. Eric, as vrea sa incep prin a-ti cere sa imi explici, daca poti, ce este "Reconectarea" si cum a inceput toata chestia asta pentru tine?

DR ERIC PEARL: Pai, sa vedem. Versiunea pe scurt a povestii este ca... Eu imi vedeam de treaba mea, pana intr-o zi, cand o veioza de la capul patului s-a aprins singura si m-a trezit. Am simtit prezenta unor oameni in casa. Mi-am luat un cutit, un spray lacrimogen si cainele, un Doberman Pinscher – si am pornit sa-i caut, dar nu am gasit pe nimeni, asa ca m-am dus sa ma culc la loc. Apoi, luni, cand m-am dus la birou, mai multi dintre pacientii mei mi-au spus insistent ca ei simt ca mai e cineva in incapere cu noi, la fel cum simtisem si eu acasa la mine.

Eram in meserie de doisprezece ani, dar nimeni nu-mi mai spusese vreodata asa ceva; totusi, pacientii mei imi ziceau ca ei simt ca sta cineva la usa, sau ca cineva se plimba prin incapere. O alta persoana mi-a spus ca a simtit cum alearga cineva prin incapere, iar doi oameni mi-au spus ca sentimentul lor a fost ca cineva zbura prin camera, pe tavan. Iti dai seama ca asta mi-a atras atentia.

Alti pacienti imi spuneau ca imi simteau mainile, inainte sa-i ating. Asa ca le-am spus, "Da-da, cum sa nu. Inchide ochii.". Oamenii inchideau ochii, eu imi tineam mainile in anumite locuri, iar ei imi spuneau: "La umarul drept, la glezna stanga...".

Tot facand asta, de vreo cateva ori mi-au aparut basici in palme. Odata, chiar mi-a sangerat palma. Nu era ca un stigmat, dar stii... ca atunci cand te intepi din greseala cu un ac sau cu un cui si curge o picatura de sange. N-a trecut mult, pana sa ma trezesc ca oamenii incep sa-mi relateze vindecari. Se ridica din scaunele cu rotile. Le revine vederea si auzul; vin la mine cu analize de laborator, sa-mi arate ca le-a disparut tumoarea canceroasa. Copii cu pareza spastica si cu epilepsie alearga si se joaca si nu mai au crize. Nu toti, dar multi dintre ei. Suficient de multi, incat sa stim ca aici chiar se intampla ceva.

Si au inceput sa sune parinti si pacienti, care ma intrebau: "Ce ai facut?". Iar eu le spuneam, "Nimic. Si sa nu mai spui la nimeni"... dar asta suna ca si indemnul lui Nancy Reagan, cu "Pur si simplu, spune 'nu' drogurilor".

Nu dupa mult timp, oamenii au inceput sa vina la mine de peste tot si sa imi spuna, "Vreau si eu ce i-ai facut lui.". Iar dupa inca putin, au inceput sa-mi spuna, "Invata-ne cum se face.". Si eu le spuneam: "Nu stiu cum sa va invat. Nu stiu ce este.". Insa din ce in ce mai multi pacienti ma sunau dupa ce aveau o sedinta de vindecare cu mine, ca sa-mi spuna ca au intrat in casa si ca lumina s-a aprins si s-a stins singura, sau televizorul, sau combina, iar ei simteau tot felul de lucruri in palme. Isi tineau mainile in apropierea cuiva din familie, iar persoanele respective se vindecau si ele. Bunicul incepea sa mearga dupa ce tocmai avusese un atac cerebral, iar unchiul putea sa-si foloseasca din nou bratul sau piciorul, asa ca am inceput sa ne dam seama ca, odata ce interactionezi cu chestia asta – pe care stiinta o numeste "un nou nivel de vindecare" – se pare ca e destul de usor sa inveti sa o accesezi, sa facilitezi vindecari pentru altii si, in acelasi timp, sa te vindeci pe tine insuti.
 
SAUL MARANEY: Eric, ti-am citit cartea – si chiar mi-a placut modul in care spui povestea si atitudinea ta de voiosie fata de uluitorul dar pe care il ai. Impresia mea este ca acest dar pare sa fi inceput cu mult inainte de asta, aproape atunci cand te-ai nascut – de la toata experienta aceea cu mama ta. Poti sa-mi vorbesti putin despre asta si despre cum ai descoperit acest lucru mai tarziu, in viata ta?

DR ERIC PEARL: Desigur. Saul, de un lucru imi dau seama clar, si anume ca nu am avut prea multe indicii constiente ca acest lucru o sa se intample atunci cand s-a intamplat.

Adica, practic, ideea e ca am plecat de la birou vineri, crezand ca sunt chiropractician, iar luni am revenit si eram cu totul altceva. Stiu, parintii mei mi-au spus intotdeauna ca sunt altceva, dar nu la asta se gandeau ei! Asa ca o iau ca si cum ar fi inceput atunci. Insa, desigur, ar putea sa fie ceva de genul "care e paiul care a frant spinarea camilei". Stii cum e, niciodata nu e un singur pai; paiul ala e doar punctul culminant.

Deci, au fost cateva lucruri foarte ciudate in viata mea – lucruri care, daca ma uit in urma, se poate sa fi jucat un rol important. Tu vorbesti de faptul ca, in timp ce ma nastea pe mine, mama mea a murit si a revenit la viata, ca sa spuna povestea. Cu alte cuvinte, mama e inca in viata astazi, dar a avut ceea ce se considera a fi o "experienta de viata dupa moarte", sau ceea ce unii ar numi o "experienta in apropierea mortii", in zilele noastre; sau, dupa cum spunea Raymond Moody, o "viata dupa viata".

Practic, ea a simtit cum moare, acolo, pe masa. A simtit niste motoare (nu-mi amintesc daca porneau sau daca se opreau), incepand de la glezne si urcand prin tot corpul, iar cand au ajuns la inima, ea si-a dat seama ca a murit. Si nu voia sa moara, pentru ca era la spital ca sa se pregateasca sa aduca pe lume primul ei copil.

Asa ca s-a luptat si s-a impotrivit mortii, dar brusc, si-a parasit corpul si s-a trezit ca se afla in alta parte. Trecea prin niveluri – niveluri de "fiinte", de "oameni", de "spirite" sau "suflete". Si primul lucru de care si-a dat seama, in aceasta tranzitie a ei, a fost ca oamenii care mor au un singur regret. Un singur regret – si anume, ca cei de aici, de pe Pamant, sunt tristi si ii jelesc, pentru ca ei nu isi dau seama ca revenirea in acest loc este "intoarcerea acasa". E revenirea in locul de unde venim cu totii si unde o sa ne intoarcem cu totii, la un moment dat.

Si a trecut pe la diferite niveluri de "spirite" sau "suflete" si a gasit nivelul al treilea (de primele doua nu isi aminteste), care era foarte neplacut, pentru ca era nivelul celor care isi luasera viata. Se pare ca, aici, ea a inteles ca acesta este cam singurul lucru pe care poti sa-l faci ca sa intrerupi temporar planul lui Dumnezeu. Nu a vrut sa foloseasca termenul "a trisa", dar sinuciderea era ca si cum ai intrerupe planul lui Dumnezeu. Iar cei care se aflau la acel nivel... Nu numai ca nivelul acesta era foarte neplacut pentru ei, dar era foarte neplacut si pentru toti cei care treceau pe acolo. Mama a avut sentimentul ca, in cele din urma, oamenii o sa treaca de acel nivel si sa reia ciclul, dar nu era sigura de asta.

In orice caz, a continuat sa se inalte si, dintr-o data, si-a dat seama ca "aluneca pe o banda" – cam in genul "tunelului" pe care il descriu foarte multi dintre cei care cunosc viata dupa moarte.

Si se deplasa – fara sa mearga – catre o lumina. A trecut de niste flori, care aveau culori pe care noi nu le avem aici. A vazut lumina, care era asa de stralucitoare, incat ei ii era frica sa se uite la ea, ca sa nu-si raneasca ochii; dar n-a putut sa reziste si s-a uitat, iar lumina, bineinteles, nu i-a facut nimic la ochi. Cand a ajuns la lumina aceea, a stiut ca acela este locul de unde venim cu totii si unde ne intoarcem cu totii.

Apoi i s-au dat niste revelatii, niste secrete ale Universului. De ce e iarba verde si cerul albastru si Pamantul rotund? Si cum razboaiele sunt o stare de barbarie temporara, in care ne aflam acum, dar pe care o vom depasi. Ne vom ridica deasupra ridicolului de a vedea tineri cum se duc si mor, purtand luptele batranilor. Si ca nu putem nici macar sa-l invinuim pe Dumnezeu pentru lucrurile pe care avem tendinta sa le facem si care par sa nu aiba nicio logica – raiduri de impuscaturi din masina si chestii de genul asta. Mama a spus ca, atunci cand ne aflam acolo, ne dam seama ca toate au un motiv si totul este logic in acel spatiu, dar ca acesta este un nivel de cunoastere pe care nu e necesar sa il avem aici, pe Pamant.

Iar apoi, i s-aasternut inainte viata, in fata luminii aceleia, iar ea a stiut ca avusese o viata buna; dar nu a existat nicio judecata. Dannion Brinkley numeste asta "Recapitularea vietii". El este unul dintre cei care vorbesc despre viata dupa moarte, alaturi de Raymond Moodey si Elisabeth Kubler-Ross si alti cercetatori.

Apoi, dintr-o data, s-a trezit ca e adusa inapoi, ca revine pe Pamant, in corpul ei. Iar acum – dupa ce se luptase atata ca sa nu moara – acum nu mai voia sa plece. A incercat sa ramana, dar cumva, i s-a spus ca trebuie sa se intoarca si sa-si creasca progenitura. Asa ca s-a luptat, pentru ca stia ca era programata sa uite toate revelatiile pe care ii fusese dat sa le aiba acolo, caci ele nu sunt neaparat pentru noi, nu trebuie neaparat sa le avem aici... Si s-a luptat sa retina revelatiile pe care le primise.

Toata aceasta poveste este capitolul al doilea din carte. Cred ca a fost capitolul cel mai greu de scris, pentru ca a trebuit sa muncesc din greu ca sa surprind totul cat mai exact cu putinta, iar noi nu avem cuvinte potrivite aici, ca sa redam revelatii si intelegeri despre ce se intampla in partea aceea. Dar foarte, foarte, foarte multi simt ca se poate ca asta sa fi fost o parte din introducerea prin care s-a ajuns la ceea ce a permis, ulterior, ca prin mine sa inceapa sa vina pe planeta acest nou nivel de vindecare.

In prezent, unii cercetatori spun ca ceea ce am simtit eu tot timpul nu este doar un alt nivel de vindecare energetica. Si ca nu este vorba de o alta modalitate de vindecare energetica. Este un alt camp de vindecare, iar tehnicile de vindecare energetica pe care le cunoastem astazi sunt doar subgrupe, portiuni a ceea ce putem sa accesam acum, prin acest nou spectru a ceea ce stiinta numeste "spectrul vindecarii reconective".

SAUL MARANEY: E incredibil – si mi-a placut cum ai spus, in carte: chiar si atunci cand te-ai dus sa stai un an in Israel, in cele din urma ai petrecut minunat, pentru ca nu ai avut cine stie ce asteptari ca o sa se deschida Raiul pentru tine, acolo. Si practic, asta te-a dus la Rolfing si, ulterior, la cariera de chiropractician. Si, desi la vremea aceea nu stiai ca a fi chiropractician facea parte din destinul tau, asta – in mod evident – te-a adus mai aproape de descoperirea darului pe care l-ai avut in tine tot timpul.

DR ERIC PEARL: Daca ne uitam in urma, totul face parte din acest traseu. Doar ca, la momentul respectiv, nu ne dam seama de asta. Adica, initial, mi-am spus, "Ei bine, daca, dintr-o data, intr-o zi, avea sa trebuiasca sa dau din maini pe langa oameni, iar acestia sa inceapa sa primeasca vindecari si sa transmita voci si toate lucrurile ciudate care s-au intamplat, atunci de ce nu s-a intamplat cand m-am nascut, sau, ma rog, cand aveam doi ani? De ce a durat atat?".

Dar sunt atatea experiente de invatare pe care trebuie sa le parcurgem de-a lungul drumului – iar eu, din fericire, la un moment dat in cariera mea, am fost pus in contact cu adevarul adevarat despre chiropractica.

Stii, cei mai multi traiesc cu iluzia ca cei care fac chiropractica sunt doctori de pocnit spatele, sau doctori de durere; in realitate, primul pacient de chiropractica n-a avut nicio durere. Primul pacient in chiropractica era surd, iar tipul asta, D.D. Palmer, care a descoperit chiropractica, a observat ca omul acesta care era surd avea doua vertebre dislocate. Asa ca le-a pus la loc, iar omul si-a recapatat auzul. Si Palmer s-a gandit, "Aha, un remediu pentru surzenie", si a dat de veste in toata America de Nord, iar surzii au inceput sa vina la el, pentru vindecari – pentru remediul la surzenie. Si veneau pe cai si in carute, iar el le pocnea gatul si spatele si coloana vertebrala.

Unii dintre ei isi recapatau auzul, altii si-l pierdeau. Dar ideea e ca si-au dat seama ca cei mai multi dintre oameni se vindecau de multe, multe si variate lucruri. Si si-au dat seama ca, prin indepartarea interferentei, prin re-echilibrarea sirei spinarii, el indeparta interferenta dintre creier si sistemul nervos, din comunicarea cu celulele din corp si, in cele din urma, celulele insele ramaneau intr-o stare de sanatate. Erau inlocuite cu celule sanatoase. Dar cand o vertebra e dislocata, circuitele nervoase care sunt afectate de vertebra aceea sunt dislocate si ele, astfel ca celulele care merg la partile respective din corp sunt replicate intr-o forma mai putin decat perfecta. Iar indepartand interferenta, re-echilibrand coloana vertebrala si dandu-ne la o parte din schema, corpul isi urmeaza capacitatea naturala de a reveni, pur si simplu, la o stare de echilibru, la o stare de vindecare, o stare de sanatate.

Lucrul de care ne dam seama acum, cu acest nou nivel de vindecare – "Vindecarea Reconectiva" – este ca nu facem si nu tratam nimic anume.
In vindecarea energetica, practicienii sunt tare ocupati incercand sa-si dea seama ce sa faca. Stii la ce ma refer – "misca-ti mainile in sensul acelor de ceas, sau misca-ti mainile in sens invers acelor de ceas. Adu energia sus, pe partea din fata si jos, pe spate – sau jos pe partea din fata si sus pe spate – si adu atat la suta de aici si atat la suta de aici.".

Toate aceste etape si reguli poate ca sunt necesare atunci cand lucrezi doar cu energia, dar la momentul acesta, acum ca avem la indemana spectrul de frecvente ale vindecarii reconective, nu mai avem restrictiile care sunt valabile in vindecarea energetica. Nu mai avem slabiciunile, fragilitatea de acolo.

Nu mai trebuie sa ne dam jos bijuteriile sau curelele. Nu mai trebuie sa ne golim buzunarele de monede. Nu mai trebuie sa ne miscam mainile intr-o directie, insa nu in cealalta. Nu mai trebuie sa colapsam lungimi de unda. Nu mai trebuie sa aducem anumite culori in aura. Nu mai trebuie sa inspiram si sa numaram pana la patru, apoi sa expiram in timp ce numaram pana la opt, sau sa ne stergem cu alcool, sau mai stiu eu ce superstitii. Pur si simplu, accesam un nivel de "Lumina", un nivel de vibratie printr-o senzatie, iar corpul revine la o stare naturala de echilibru.

Si corpul revenind la o stare naturala de "echilibru luminos", tot ce este mai dens decat acea lumina nu mai are de ce sa se agate.

Vezi tu, vindecarea nu functioneaza asa cum am invatat noi – si nici creierul nostru nu functioneaza asa cum am invatat noi.

Asa ca, de exemplu... bun, hai sa vorbim despre "Lumina" din noi. Stii ca, in domeniul New Age, toata lumea vorbeste despre Lumina – "Eu sunt Lumina", "Tu esti Lumina", n-ai vrea si tu sa fii o "Lumina"? Stii tu, toate dragalaseniile alea spiritual-metafizic e. Dar acum, stiinta ne spune ca aici nu mai e vorba doar de un concept spiritual. ADNul din fiecare celula a noastra emite, efectiv, un nivel anume de lumina. Dr. Fritz Popp, din Germania, a fost unul dintre primii care au descoperit acest lucru – cred ca in ceea ce eu numesc "Teoria cauzei unice": masura in care ne indepartam de sanatatea perfecta este masura in care am uitat, temporar, cine suntem. Ca suntem "Lumina" aceea, ca suntem echilibrul acela.

Iar noi, ca vindecatori, intram intr-o situatie si pur si simplu ne dam voie sa "ascultam" cu un alt simt. Ca sa simtim si sa accesam acest nivel mai larg, sau spectru de vindecare ce depaseste simpla vindecare energetica. Spectrul care este compus din energie, lumina si informatie, despre care cercetatorii cred ca s-ar putea sa nu fi fost accesibil aici, pe planeta, pana acum.

Si dupa ce invatam cum sa accesam acest nivel nou, avem diferite senzatii in corp si in maini, diferite impresii. Uneori e ca un "zumzait", alteori e o senzatie "lina", sau o "tragere" sau "impingere", sau "cald si rece", sau "ud si uscat" in acelasi timp; senzatii multe si diferite, de "plutire" sau altele. Dar toate aceste senzatii le simtim ca fiind bune. Ele ne reamintesc, la un anume nivel, ca suntem "Lumina" – si ramanem in acea "vibratie de lumina".

Dar, pentru ca suntem in acest "Camp" – pe care Lynne McTaggart si altii, oameni de stiinta, il numesc "Campul punctului zero" – suntem cu totii conectati in acest "Camp". Si cand interactionam cu alta persoana, chiar daca nu o atingem, aceasta senzatie – aceasta senzatie de vibratie, aceasta constiinta de "Lumina" ii este comunicata si persoanei respective. Astfel ca undeva, inlauntrul acelei persoane, apare o voce – la figurat vorbind – care spune, "Hei, imi amintesc de asta! Sunt eu si vibrez in lumina. Sunt eu si vibrez sanatos. Cred ca o sa ma apuc sa fac asta din nou.".

Si cand persoana revine la acea vibratie naturala a "Luminii", orice este mai dens decat "Lumina" – si aici includem cele mai multe din afectiunile de sanatate – practic nu mai are de ce sa se agate. Astfel ca, daca e potrivit pentru persoana respectiva in momentul respectiv din viata ei, densitatea aceea, sau problema de sanatate se desprinde pur si simplu, iar vindecarea nu e nimic altceva, nimic mai complicat de atat. Daca e mai complicat de atat, inseamna ca incearca sa iti vanda ceva.

SAUL MARANEY: Asta cred ca e foarte interesant, Eric. In cartea ta, vorbesti despre tiganca evreica de pe Venice Beach, pe care ai cunoscut-o. Femeia aceea pe care ti-a prezentat-o receptionista ta, care semana cu Fran Drescher din "Dadaca". Chiar mi-a placut partea aceea din carte. Tiganca aceea ti-a spus ca face o lucrare speciala, care reconecteaza meridianele corpului tau cu meridianele planetei. Impactul acestei lucrari asupra ta a fost asa de puternic si a scos la lumina cunoasterea aceasta – ca ai capacitatea de vindecare deja in tine – pentru ca in tine era ceva deosebit inca dinainte?

DR ERIC PEARL: Pai – iarasi, e ca si cum ai vrea sa-ti dai seama care a fost paiul care i-a frant spinarea camilei. Se pare ca s-a intamplat ceva. Adica, femeia asta de pe plaja facea o lucrare anume, pe care o invatase. Si stii, am sunat-o dupa ce am facut sedintele cu ea si i-am spus, "Mi se intampla lucruri ciudate. Veioza de la capul patului se aprinde singura, cam de doua ori pe saptamana; la fel si alte lumini din casa. Usile se deschid in miez de noapte, am facut basici in palme si am sangerat, iar pacientii isi pierd cunostinta si incep sa rosteasca aceleasi cuvinte, desi niciunul dintre ei nu a "transmis" niciodata astfel de voci pana acum.".

Iar femeia nu a avut niciun raspuns pentru mine, asa ca m-a prezentat femeii care a creat aceasta lucrare, care o invatase pe ea si pe toti ceilalti. Si dupa ce au ascultat cu totii... ei bine, se pare ca lucrarea pe care o adusese prin channeling (femeia aceasta care a facut-o initial) a fost ca si cum ar fi creat o cheie. Imagineaza-ti o cheie, de la o usa. Ea a creat o cheie – si toti cei care au invatat sa faca aceasta lucrare, inclusiv tiganca de pe plaja care a lucrat cu mine... e ca si cum le-ar fi dat tuturor cópii ale acestei chei. Si daca oamenii incearca cheia la o usa, apoi la alta si la alta, in cele din urma, undeva, trebuie sa se deschida o usa sau un lacat. Se pare ca eu am fost acea usa. Eu nu am fost darul. Eu nu sunt darul, eu sunt usa. Stii – uita-te la usa ta. Imagineaza-ti ca se deschide chiar acum si intra Oprah Winfrey. Ce-o sa faci? O sa dai fuga si sa te apuci sa spui, "Vai, ce usa minunata!"? Bineinteles ca nu. Darul este Oprah.

Vindecarile acestea care au venit – ele sunt darul. De fapt, femeia care mi-a facut aceasta lucrare a venit dupa aceea la mine, ca sa primeasca darurile Vindecarii Reconective. Pentru ca, stii, ea avea cheia, iar eu eram usa, dar niciunul dintre noi nu era darul. Darul trebuie sa il primim prin interactiune.

De fapt, cartea se numeste "Reconectarea: Vindeca-i pe altii, vindeca-te pe tine" si a fost tradusa in vreo treizeci de limbi pana acum. Noi am avut la seminarii aproape saizeci de mii de oameni din toata lumea pana acum – si cam douazeci la suta din oamenii acestia lucreaza in sistemul principal de sanatate, sunt doctori, asistente medicale, fizioterapeuti, chiar cercetatori in domeniul medical. Deci, lucrarea asta se practica in spitale si in cabinete particulare, iar eu tin discursuri despre aceasta lucrare la facultati de medicina, la universitati, peste tot in lume si in spitale. Iar inca vreo douazeci si cinci la suta dintre oamenii pe care i-am avut la seminarii sunt, hai sa le zicem, Maestri Avansati, Mari Maestri si Maestri Profesori in diversele tehnici energetice pe care le cunoastem astazi, vechi si noi. Reiki, Jirei, Jinshin, Quigong, Majan, Beijing, EFG, XYZ, 1,2,3 , stii cum e, "maestru de una, cuantica de alta".

Toti au venit pentru ca isi dau seama ca ni se da un nou nivel de adevar, pe care putem sa il accesam astazi. Iar adevarul este ca tehnicile pe care le-am invatat ne-au permis sa ajungem din ce in ce mai aproape de vindecarea energetica, dar in acelasi timp, ele au fost si 'tavanul de sticla'. Au fost si limitarile care ne-au impiedicat sa accesam tocmai vindecarile.

Ei bine, suna ca o contradictie, daca nu aruncam o privire mai atenta. Dar vezi tu, tehnicile de vindecare energetica pe care le-am invatat seamana cu rotile ajutatoare de la o bicicleta. Gandeste-te la un copil, un copilut care vrea sa se urce pe o bicicleta foarte mare. Rotile astea ajutatoare sunt foarte importante, stim asta. Iar dupa ce copilul invata sa stapaneasca bicicleta cu rotile ajutatoare, desigur, o sa dam jos rotile ajutatoare, ca sa poata sa stapaneasca si bicicleta asa cum e. Pana acum, el stapaneste bicicleta cu rotile ajutatoare, dar ne e clar ca n-o sa stie niciodata sa mearga pe bicicleta cu adevarat, pana ce nu sunt indepartate rotile ajutatoare. Insa daca lasam copilul singur, de capul lui, de cele mai multe ori el o sa spuna, "Ei bine, rotile ajutatoare mi-au fost de folos, dar inca nu sunt perfect", asa ca va incepe sa adauge si alte roti ajutatoare. O sa mearga la magazinul de roti ajutatoare, iar patronul magazinului va fi bucuros sa ii vanda inca un set de roti ajutatoare. Doar asa isi castiga banul. Deci, o sa-si ia un set de roti ajutatoare din aur de 24 de carate, plus niste roti ajutatoare cu beep, plus pe cele care fac luminite rosii, ca sa poti sa vezi cand te inclini intr-o parte sau in alta.

Iar intr-o buna zi, o sa vedem copilul mergand pe strada cu o bicicleta cu douasprezece seturi de roti ajutatoare. Stapaneste bicicleta cu roti ajutatoare si probabil ca i-a invatat si pe prietenii lui cum sa se descurce cu diferitele roti ajutatoare – si toti au carti de vizita micute si roz, cu desene cu curcubee si zane, pe care sunt enumerate toate diferitele lor roti ajutatoare. Dar niciunul dintre copii nu stie sa mearga pe bicicleta si nici n-o sa stie vreodata, pana ce nu sunt indepartate rotile ajutatoare.
Asta facem noi, cu tehnicile noastre. Adaugam tehnica dupa tehnica dupa tehnica, roti ajutatoare dupa roti ajutatoare. Realitatea este ca stapanirea tehnicilor de vindecare energetica este ca mersul pe bicicleta cu roti ajutatoare. Ceea ce nu par sa stie profesorii nostri – dar este binecunoscut Maestrilor in vindecare – este faptul ca adevaratul dar al unei tehnici nu vine din perfectionarea tehnicii, ci din transcenderea tehnicii.

Asa ca profesorii nostri sunt experti in cum sa faca studentii sa revina la ei, iar si iar. Stii ce vreau sa spun: "Vino la anul si invata nivelul urmator.", "Vino la anul si mai scrie-mi un cec. Sotul meu o sa fie foarte bucuros sa-l depuna – si inveti nivelul urmator.". Dar Maestrii nostri ne spun sa nu mai venim inapoi, pentru ca au nevoie de spatiu. Ei stiu ca, atata vreme cat ai de predat un adevar, intotdeauna va exista un urmator student – si isi dau seama ca ei nu ne invata pe noi. Noi suntem cei care ne dam voie sa invatam si sa experimentam si sa crestem. Mai intai in prezenta acestor Maestri – si apoi, in tacerea propriei noastre minti.

Ei bine, profesorii de azi nu sunt neaparat Maestri, iar profesorii nostri de astazi par fie sa nu stie acest lucru, fie sa nu doreasca sa-l stie. Dar nu mai putem sa asteptam. A venit vremea sa devenim profesorii profesorilor. A venit vremea sa devenim "Lumina" care aprinde urmatoarea lumina, care aprinde urmatoarea lumina...

Atunci cand iei o torta ca sa aprinzi o alta torta, flacara tortei nu face vreo tehnica, pentru a aprinde urmatoarea torta. Torta se aprinde pentru ca flacara a devenit "Lumina" insasi. Lumina e "Lumina" insasi. Si cand putem sa devenim "Lumina" insasi – cand ne dam voie, pur si simplu, sa devenim vindecarea, in loc sa incercam sa facem vindecarea, atunci ne dam seama ca ii stimulam pe ceilalti sa fie acea "Lumina" si sa isi reaminteasca cine sunt. Sa revina la starea aceea perfecta de echilibru, unde tot ce este dezechilibrat, tot ce este in afara acelei "Vibratii de Lumina" pur si simplu nu mai are de ce sa se agate.

SAUL MARANEY: Eric, deci, dupa zilele in care ai trecut prin procesul acela cu tiganca, care ti-a desenat initial liniile pe corp si cand ai revenit la birou in ziua urmatoare, toata lumea ti-a spus ca pari diferit si ca vorbesti altfel. Iar apoi, sapte dintre clientii tai te-au intrebat daca te-ai plimbat prin camera sau daca ai alergat, sau daca ai zburat pe tavan... Adica, acela a fost momentul cand ti-ai dat seama ca se intampla ceva cu adevarat?

DR ERIC PEARL: Te rog, poti sa repeti ultima parte a frazei?

SAUL MARANEY: Atunci ai stiut ca se intamplase cu adevarat ceva, in weekendul acela – si ca erai schimbat cu adevarat?

DR ERIC PEARL: Da.

SAUL MARANEY: Si in cele din urma, cand ai ajuns la mediumul din Los Angeles, care ti-a spus ca vindecarile vin prin mainile tale si ca o sa apari la televizor... in carte spui ca, la scurt timp dupa aceea, cand ti-ai dat seama ca ai darul acesta, ai inceput sa primesti telefoane de la canale de televiziune, iar oamenii au inceput si ei sa recunoasca acest dar al tau. Dar a fost nevoie ca tu sa iti dai seama si aproape sa incetezi sa te mai duci si sa ceri sfaturi de la toata lumea, pentru ca sa poti sa incepi sa lucrezi cu aceasta putere.

 









































































.



















Fw: [Despre Viata] CUM SA FII UN „VRAJITOR si TREI MODURI DE A FI PREZENT de Pete...











  CUM SA FII UN „VRAJITOR"    De Peter Russell CEL CARE A INFIINTAT INSTITUTUL DE STIINTE NOETICE 
Un „vrajitor" cunoaste legile creatiei si cum sa lucreze cu ele. Un „vrajitor" ii permite sincronicitatii sa se manifeste. Un „vrajitor" urmeaza trei principii de baza:   Primul principiu este cel al totalitatii, plenitudinii. Cu cat sunt mai odihnit, cu cat mintea si corpul meu sunt mai relaxate, cu atat sunt mai in contact cu mine insumi, ma simt mai liber, sufletul meu e mai usor, sunt mai complet, intreg. Cu cat sunt mai complet, cu atat pare ca se manifesta mai multa sincronicitate. Invers, cand sunt dezechilibrat, obosit, stresat, sleit de puteri, coplesit de griji, sau descentrat, sincronicitatea nu apare nici pe departe atat de des. Nu putem face ca sincronicitatea sa se manifeste. Prin natura sa, ea apare „printr-o coincidenta". Nu putem controla sau manipula lumea, pentru a crea sincronicitati – sursa lor nu este din aceasta lume. Dar putem sa incurajam aparitia lor; ne putem deschide fata de ele. Asta o facem, deschizandu- ne fata de noi insine, fata de plenitudinea noastra interioara. Un „vrajitor" permite ca plenitudinea din interiorul nostru sa fie o prioritate. Un „vrajitor" ramane relaxat, centrat, clar.   O a doua caracteristica a sincronicitatii este ca are tendinta sa ne sustina nevoile si pare ca ne aduce exact ceea ce avem nevoie, chiar la momentul potrivit. Este ca si cum Universul se preocupa de interesul meu cel mai inalt si aranjeaza lucrurile, astfel incat acesta sa se implineasca, in moduri in care nu as fi visat niciodata. Este, citand un binecunoscut invatator indian, „ajutorul naturii". Noi ajutam natura, centrandu-ne in noi, iar natura ne sustine, dandu-ne ocaziile de a ne implini nevoile. Asta este ceea ce le face atat de magice si remarcabile – o astfel de coincidenta. Pentru a-i naturii permite sa ne ajute, e nevoie sa urmam al doilea principiu de baza – intuitia. Asta poate fi dificil, deoarece adesea e greu de stiut ce este cu adevarat intuitie si ce este doar „ceva" ce se ridica din inconstientul nostru. Pentru mine, a-mi urma intuitia inseamna a-mi urma simtamintele, nu gandurile. Sa va dau un exemplu bun. Intr-o dupa-masa, pe cand scriam, am simtit brusc „chemarea" sa ma duc la o plimbare. Initial i-am rezistat si mi-am spus ca mai bine muncesc. Apoi, cand simtamantul a persistat, am iesit la o plimbare gen hoinareala. Cand hoinaresc, nu ma hotarasc de acasa unde sa ma duc. In fiecare loc unde am de ales o directie, fac alegerea atunci, pe loc. Plimbandu-ma, am observat un afis cu deschiderea unei expozitii. A treia oara cand am vazut afisul, m-am decis sa-l urmez. Am intrat in galerie si admiram niste sculpturi, cand am observat un tip in alta camera, care lucra la un computer. M-am dus la el si am vazut ca lucra la un server de retea si voia sa faca aproape aceleasi lucruri ca si mine. Am descoperit multe lucruri comune si am devenit imediat buni prieteni. Mi-a oferit un loc pentru propriul meu site si, peste cateva saptamani, site-ul meu functiona. Acesta este un exemplu de a-ti urma intuitia. Daca as fi continuat sa lucrez acasa la ceea ce credeam ca trebuie sa fac, poate ca nu ne-am fi intalnit niciodata. Multe lucruri s-ar fi desfasurat diferit si poate ca nu ati fi citit aceste randuri, acum. Este ca si cum coregrafia cosmica a aranjat deja coincidentele. Ele sunt acolo, asteptand ca noi sa le descoperim. Captam posibilitatile printr-o antena mentala subtila si le observam ca o vaga zgandarire a atentiei noastre – o intuitie.   Am mai descoperit un principiu. Pot sa fiu singur in casuta mea din mijlocul padurii, in pace cu mine insumi, centrat si intreg, conectat la intuitia mea si totusi sa se petreaca putine coincidente. Aproape intotdeauna, coincidentele semnificative par sa implice si alti oameni, intr-un fel sau in altul. Este ca si cum interactiunea noastra cu ceilalti ii ofera coregrafiei cosmice ocazii mai mari sa ajunga la noi. Desi s-ar putea sa nu fim capabili sa facem sincronicitatea sa se manifeste, putem crea mediul care favorizeaza aparitia sa. Putem crea un mediu interior de completitudine si deschidere fata de intentie; iar in vietile noastre exterioare ne putem implica pe deplin in lume, amesteca in viata sociala. Putem sa iesim si sa jucam orice rol si joc care se potriveste mai bine cu intuitia noastra. Il jucam cu intregul nostru suflet. Il jucam in orice mod care ne aduce bucurie, implinire, plenitudine interioara – la urma urmelor, nu are rost sa suferim cand il jucam. Acesta este al treilea principiu al „vrajitoriei" – un principiu care-l numesc „angrenarea in rolul social" – a ne juca rolul nostru in lume, permitandu-i coregrafiei cosmice sa-si joace rolul sau.   Acestea sunt cele trei principii ale „vrajitoriei": totalitatea, intuitia, angrenarea in rolul social.             TREI MODURI DE A FI PREZENT   A trai pentru Acum, versus a trai in Acum     De Peter Russell   Intr-un fel, intotdeauna suntem in prezent. Tot ceea ce traim este o experienta in acest moment. Amintirile noastre despre trecut sunt experiente in prezent. La fel si gandurile noastre despre viitor. Cand oamenii vorbesc despre a nu fi prezent, de obicei se refera la atentie care nu este in momentul prezent. Cand atentia este prinsa in gandurile noastre legate de trecut sau viitor, nu mai suntem atat de constienti de ce se intampla acum. Din nefericire, cei mai multi dintre noi ne petrecem prea mult din timpul nostru, gandindu-ne la evenimentele trecute sau viitoare. Savuram placeri din trecut, ne bucuram de realizari din trecut, cugetam daca am facut sau nu lucrul corect, deplangem pierderile si dezamagirile din trecut, ne enervam referitor la cum s-au intamplat lucrurile. Sau anticipam placeri viitoare, planificam cel mai bun plan de actiune, ne ingrijoram de ceea ce s-ar putea sa nu mearga bine, ne este frica ca nu controlam o situatie, ne temem de cum s-ar putea sa reactioneze ceilalti. Cea mai mare parte dintre aceste ganduri nu este necesara. Reprezinta doar o pierdere de timp si energie. Mai mult, tensioneaza mintea, ceea ce este opusul a ceea ce incearca aceasta gandire sa realizeze – o stare mentala mai lejera, mai in pace. De aceea, oamenii intelepti ne-au indemnat, in mod repetat, sa fim mai mult in prezent; sa fim aici, acum.   Dar ce inseamna sa fim prezenti? Exista trei moduri principale in care oamenii folosesc acest termen:   1. Sa traim pentru astazi. Sa nu ne preocupe ce s-a intamplat ieri si nici ceea ce s-ar putea sa vina maine. Aceasta atitudine are clar valoarea ei. S-ar putea sa ne ajute sa luam viata asa cum vine si sa nu fim atat de prinsi in temeri si frici nenecesare. Ne permite sa ne bucuram mai mult de ceea ce ne ofera viata. Dar asta nu ne conduce, in mod necesar, catre o constientizare deplina a momentului prezent. Am putea fi la fel de prinsi in ganduri ca si pana acum, chiar daca sunt ganduri despre azi, mai degraba decat despre ieri sau maine.   2. Sa fim constienti de experienta din prezent. Acesta este punctul de plecare pentru multe meditatii. In timp ce cele mai multe din gandurile noastre sunt despre trecut sau viitor, experienta noastra senzoriala este intotdeauna acum. De aceea, multi invatatori spirituali insista pe plasarea atentiei asupra senzatiilor din corp – punctele de contact cu lumea fizica, bataile inimii sau respiratia. Senzatiile din corp sunt in momentul prezent. Atunci cand mintea hoinareste intr-un gand despre trecut sau viitor – cum o va face cu siguranta – reintoarceti cu blandete atentia la senzatiile fizice si astfel o reintoarceti in prezent.   3. Sa fim prezenti si relaxati in toate. Aceasta stare apare adesea ca rezultat al practicii indelungate a meditatiei. Nu mai exista nevoia de a mentine atentia la experienta senzoriala. Suntem prezenti la orice este – inclusiv cand apar si trec gandurile despre trecut sau viitor. Unii numesc asta – starea de martor. Exista relaxare profunda si eliberare. Exista o stare de calm, in fiecare moment.   Pur si simplu, totul este asa cum este.

__._,_.___






--



marți, 6 aprilie 2010

SECRETUL VIETII

Ganduri despre Viata
Viata,este un schimb sinergic de energie, pe care unii oameni il numesc Dumnezeu.
Tot ce te inconjoara, este energie pura.Fii atent la modul in care energiile din jurul tau interactioneaza intre ele si la modul cum interactioneaza cu tine!Poti deveni constient si acordat la aceste energii.Atunci vei observa ca in anumite zile.iti va fi imposibil sa porti haine de anumite culori, sa mananci anumite feluri de mancare, sa asculti anumit tip de muzica , fara sa simti efectul acelei energii vibrationale, aproape imediat.
Secretul vietii este sa stii, ca Totul Este Energie.
Daca vei stii sa reglementezi absorbtia acestei energii si iesirea energiei dinspre tine spre intreaga lume, iti vei putea schimba si imbunatatii sistematic viata.
Nu sta prea mult in locuri si printre oameni care emana energii negative.Inconjoara-te cu energii cu care esti in armonie; aceasta va amplifica energiile pe care iti doresti sa le vezi izvorand din tine. Concentrandu-te intentionat pe ganduri pozitive si afirmative(care sunt tot energie), iti vei imbunatatii sistematic viata. Universul raspunde energiilor pe care le transmiti spre el.

Esti creatorul vietii tale,fie ca esti constient de aceasta sau nu. Inima si mintea ta, detin Cheia.
Poti avea,poti face si poti fii ,orice, inima si mintea ta isi doresc.
Viata ta azi, este produsul a ceea ce simti, gandesti,stii si nu stii despre lumea invizibila care te inconjoara. Tu esti Sursa si nu Subiectul propriei realitati.
Ca fiinta umana , nu folosesti nici macar un procent din intregul tau potential.
Desi ai o minte uluitoare, un sistem emotional complex si o capacitate de autovindecare a corpului, utilizezi mult prea putin din acest complex holistic.
Daca doresti sa afli mai multe despre acest subiect,sau despre cele 7 cai ce pot aduce prosperitatea in viata ta, urmareste postarile ulterioare pe blogul meu, DESPRE VIATA.