Cînd un om reuşeşte să facă ceva ,
ce i-a solicitat mult efort,
în el începe să lucreze trufia.
Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi,
iar cel ce s-a lăsat de fumat se uita dispreţuitor,
cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său.
Dacă unul îşi reprimă sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie,
către păcătosul, care se căzneşte să scape de viciu,
dar instinctul i-o ia înainte!
Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap
reperele emoţionale în aşa manieră,
încît ne umple sufletul de venin.
Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi,
cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti.
Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi
de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor.
Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie,
dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa ,
cu modestia şi graţia unei flori...
Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce,
către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n viciu.
Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ,
ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ,
ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre.
Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene,
ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.
Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare.
Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese,
mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn,
pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei,
printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte.
Atunci, postul devine prilej de trufie,
de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra viciilor
Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.
Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia,
pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării.
Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii,
dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean.
Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău,
căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.
Slăbeşte, bucură-te şi taci!
Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci!
Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo,
unde vecinul însuşi l-a pus.
Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie aparte,
nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată
şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Între omul gras şi grăsimea lui există o relaţie speciala, o înţelegere, un secret.
Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată.
Grăsimea este profesorul grasului.
Viciul este profesorul viciosului.
Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre..
Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului,
orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie,
orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart
este un pacat ;
nu numai crima , ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, dar orice vulgaritate,
desconsiderarea, orice privire rea, orice dispret,
orice rea dispozitie este de la diavol .
Acum stiu, am aflat si eu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu