si ale Profesorilor Fascinanti
.4.Profesorii buni folosesc memoria ca depozit de informaţie,
profesorii fascinanţi o folosesc ca suport al artei de a gândi
Această deprindere a profesorilor fascinanţi contribuie la
dezvoltarea deprinderii de a gândi, înainte de a reacţiona,
a expunerii ideilor şi nu a impunerii lor, a conştiinţei critice,
a capacităţii de dezbatere, de a pune întrebări, de a lucra în echipă.
Profesorii buni folosesc memoria ca depozit de informaţie,
profesorii fascinanţi folosesc memoria ca suport al creativităţii.
Profesorii buni parcurg programa şcolară,
profesorii fascinanţi parcurg şi programa, dar obiectivul lor fundamental
este acela de a-i învăţa pe elevi să gândească şi nu să repete informaţia.
Educaţia clasică a transformat memoria umană într-o bancă de date.
Memoria nu are acest rol.
Mare parte din informaţia pe care o primim,
nu va fi depozitată niciodată.
Ocupăm un spaţiu preţios al memoriei
cu informaţie puţin utilă şi chiar inutilă.
Obiectivul memoriei nu este acela de a fi suport al amintirii, ci de
reconstrucţie creativă a trecutului.
Există amintire pură numai a informaţiilor
lipsite de experienţe sociale şi emoţionale .
(adică a informaţiilor logice, cum ar fi numerele).
Memoria cere ca fiinţa umană să fie creativă,
dar educaţia clasică cere să fie repetitivă.
Memoria nu este o bancă de date,
nici capacitatea noastră de a gândi nu
este o maşină de repetat informaţii,
aşa cum sunt componentele calculatoarelor.
Memoria calculatoarelor este sclava stimulilor programaţi.
Memoria umană este o bogăţie de informaţii şi experienţe,
Toţi posedăm un ansamblu de fenomene care, în miimi de secundă,
citesc câmpurile memoriei
şi produc spectacolul gândurilor.
Singurul motiv pentru care nu producem idei, gânduri ieşite din comun
sau creaţii surprinzătoare este acela că blocăm arta de a gândi.
Toţi avem o minte specială.
Unde ajungem, depinde de cât de mult ne dezvoltăm arta de a gândi.
Probele şcolare care stimulează elevii să repete informaţii,
pe lângă faptul că sunt puţin utile, blochează inteligenţa.
Testele ar trebui să fie deschise, să promoveze creativitatea,
să stimuleze dezvoltarea gândirii libere,
să cultive raţionamentul schematic,
să amplifice capacitatea de argumentare a elevilor.
La corectarea probelor ar trebui apreciat
orice raţionament schematic şi orice idee
organizată - chiar dacă sunt complet greşite,
raportat la subiectele date.
E posibil să se dea nota maximă
pentru un raţionament strălucit, bazat pe date greşite.
Asta îi pune în valoare pe cei care gândesc.
Amănuntele ar trebui cerute doar specialiştilor din universităţi
şi nu în învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
Actualmente, cunoaşterea se dublează la fiecare cinci ani.
Şi totuşi, unde sunt cei care gândesc?
Ne aflăm în fata sfârşitului acestei categorii în şcoli, în universităţi
şi chiar şi la cursurile post-universitare.
Mărim cantitatea de cunoaştere, dar nu şi numărul oamenilor care gândesc.
Elevii care astăzi au rezultate slabe la examene,
pot deveni, în viitor, excelenţi oameni de ştiinţă, magistraţi, manageri .etc.
Este suficient să-i stimulăm.
Stimulaţi-vă elevii să-şi deschidă ferestrele minţii,
să aibă îndrăzneala de a gândi, de a pune întrebări, de a dezbate,
de a se detaşa de paradigme.
Aceasta este o deprindere excelentă.
Profesorii fascinanţi formează persoane care gândesc
şi care sunt autori ai propriei lor vieţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu